26 iunie – ziua tricolorului. Pe el stă scris cu lacrimi de dor și râuri de sânge istoria neamului românesc
Simbol suprem al unității și identității românești, Drapelul Național este sărbătorit în fiecare an la 26 iunie. Data a fost aleasă în amintirea zilei când, în timpul Revoluției de la 1848, tricolorul roșu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al națiunii române.
Culorile tricolorului sunt mai vechi decât România. Conform istoriei, roşul, din drapelul românesc simbolizează mărirea, bravura, îndrăzneala, generozitatea, puterea de viaţă şi sângele vărsat în lupte. Galbenul simbolizează forţa, bogăţia şi puritatea, precum şi aurul holdelor de grâu din timpul verii. Albastrul reprezintă aerul, cel mai nobil element după foc şi simbolizează blândeţea, frumuseţea, nobleţea şi buna credinţă.
Momente importante ale tricolorului sunt marcate de-a lungul marilor evenimente din trecutul țării noastre. El devine, cu adevărat, un simbol al naţiunii româneşti la începutul secolului XIX, după izbucnirea Revoluţiei de la 1821. Vorbim despre primul drapel propriu-zis al românilor care astăzi se află la Muzeul Naţional de Istorie.
Ca drapel de luptă, tricolorul a fost adoptat în Ţara Românească, în 1834, sub domnia lui Alexandru D. Ghica. 14 ani mai târziu, în 1848 românii și-au exprimat voința pentru cele trei culori naţionale, drapelul fiind arborat la Blaj și la Adunarea populară de la Izlaz, unde participanţii au mers cu steaguri şi insigne tricolore.
Decretul nr.1 din 14/26 iunie al Guvernului provizoriu este primul decret pentru Steagul Național, iar pe Câmpia Libertăţii steagul nostru a fost sfințit. Asta sărbătorim noi, în 26 iunie: devenirea tricolorului simbol naţional, simbol al mândriei noastre.
Alexandru Ioan Cuza este primul domnitor care acordă importanța cuvenită drapelului nostru, chiar dacă acesta avea o dispunere orizontală a benzilor de culoare. Ordinea culorilor pe steagul românesc este stabilită prin Constituţia României din 1866 care prevedea la articolul 124 următoarele „colorile Principatelor-Unite urmează a fi Albastru, Galben şi Roşu”. Un an mai târziu se definește și așezarea verticală a culorilor. Atenție! Ordinea corectă a culorilor pe steagul românesc este de la lance, albastru, galben, roșu.
În prezent, Drapelul Național ne onorează și îl privim cu mândrie cum este înalțat la sediile celor mai importante instituții europene.
Iubiți tricolorul! Nu doar de 1 decembrie, 24 ianuarie sau 26 iunie, ci orice perioadă a anului. Purtați-l în suflet și-n cuget cu mândrie așa cum l-au purtat bunicii și străbunicii noștri în luptele pentru apărarea acestui pământ sfânt – România. Cu prețul vieții au apărat acest meleag, iar flacăra cr
Iubiți tricolorul! Nu doar de 1 decembrie, 24 ianuarie sau 26 iunie, ci în orice clipă a existenței voastre.
Purtați-l în suflet și-n cuget cu mândrie așa cum l-au purtat bunicii și străbunicii noștri în luptele pentru apărarea acestui pământ sfânt – România.
Cu prețul vieții au apărat acest meleag, iar flacăra credinței în Dumnezeu și a iubirii necondiționate față de neamul românesc, călător acum pe întreg pământul, nu a încetat nici o clipă să le lumineze sufletul și să le dea putere.
Pe el stă scris cu lacrimi de dor și râuri de sânge istoria neamului românesc.
„De-ți bate inima , pentru această țară
Tu steagul României, să-l agăți afară,
Să-l prinzi cu mândrie, la a ta fereastră
Să-ți bată inima să nu se mai oprească!”
- Guvernul nu se mai oprește: încă 1,1 miliarde împrumutate pentru a acoperi haosul bugetar
Ministerul de Finanțe a mai adăugat încă 1,1 miliarde de lei la datoria publică, într-o încercare disperată de a acoperi deficitul bugetar tot mai adânc. Împrumuturile au devenit pentru acest guvern ceea ce este colacul de salvare pentru un înecat: un gest reflex, repetat obsesiv, fără niciun plan pe termen lung. În loc să construiască … - Guvernul amână bugetul pe 2026: România intră în noul an fără bază legală pentru cheltuieli
Oficialitățile confirmă ceea ce toată lumea bănuiam: bugetul de stat pentru 2026 nu va fi votat în acest an. Practic, România va intra în luna ianuarie fără fundament bugetar aprobat, ceea ce înseamnă că statul nu va putea angaja cheltuieli decât în limita prevederilor minimale, restrictive, menite să mențină aparatul administrativ la nivel de supraviețuire. … - Dobândă mică, inflație mare: statul român vinde iluzii prin titlurile Tezaur
Statul român lansează din nou programul Tezaur, afișând cu mândrie o dobândă de 7,4%, ca și cum ar oferi românilor o oportunitate financiară reală. În realitate, această dobândă este sub nivelul inflației reale, ceea ce înseamnă că fiecare cetățean care împrumută statul pierde bani. Câștigul este doar unul aparent, o cifră frumos ambalată într-o broșură … - Drumul Expres Craiova–Pitești se surpă: pământul o ia la vale la nici un an de la inaugurare
La mai puțin de un an de la inaugurarea lucrărilor, Drumul Expres Craiova–Pitești începe deja să dea semne grave de instabilitate. Imaginile și rapoartele din teren arată alunecări masive de sol, terasamente care cedează și zone în care carosabilul riscă să fie afectat înainte ca traficul intens să își spună cuvântul. Este una dintre cele … - Gabriel Florea: „Plafonul cash a blocat cash flow-ul firmelor”. AUR cere schimbarea legii
Plafonul impus de stat pentru plățile în numerar a devenit una dintre cele mai absurde măsuri adoptate în ultimii ani, lovind direct în mediul de afaceri și sufocând activitatea economică a mii de firme. Într-o conferință recentă, deputatul AUR Gabriel Florea a explicat clar cum această limitare artificială a transformat România într-una dintre cele mai …
