Prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul.
Vicepreședintele PNL Vrancea, Daniel Moroșanu, a făcut contestație la nota obținută la limba română: luase 3.6 și spera la mai mult.
Probabil vreo păsărică rău intenționată i-a șoptit că el este un mic Iorga și probabil este o greșeală. De altfel, dacă alții au crescut de la 6 la 10, de ce nu ar fi și la Daniel Morosanu o greșeală.
Așa că se puse liberalul ce a dat BAC-ul la 42 de ani să facă contestație.
Și ce să vezi: comisia de soluționare a contestației a susținut că nota 3.6 este prea mare și că 2.9 caracterizează mai bine lucrarea.
Ar trebui să ne amuzăm, dar indivizi care iau 2.9 la BAC sunt cei care conduc România și sunt fixați precum păduchii în toate structurile statului român.
Practic asistăm la o invazie de paraziți ce căpușează pe Români. Probabil într-un stat normal astfel de personaje ar fi ajuns hoți de buzunare, dar nu și în România unde ajung să devalizeze bugetul României.
Sigur că lipsa BAC-ului îl va împiedica să ocupe funcții importante în statul român și care necesită studii superioare. Tânărul politician nu s-a înscris în PNL ca să fie șofer pe viață, era doar o etapă spre mai mult.
Nu înțelegem exact dacă Daniel este un produs al campaniei prezidențiale România Educată inițiată de către Klaus Iohannis. Fost profesor și inspector școlar, apoi primar de Sibiu, ne-am fi așteptat ca președintele să știe ce are de făcut pentru o Românie Educată.
Dar acum e deja prea târziu: primul mandat s-a dus, al doilea a început fără prea mari premize de mai bine. România Educată este simbolizată de vicepreședintele PNL Vrancea și care dorește să conducă județul, dacă nu chiar România, dar nu reușește să obțină mai mult de 2.9 la BAC.
- De ce piața muncii din România îi respinge pe tineri: între statistici dure și politici idioate
România vorbește mult despre “criza forței de muncă”, dar când vine vorba de tineri, realitatea arată invers: intrarea pe piața muncii rămâne una dintre cele mai grele etape. Datele oficiale sunt greu de cosmetizat: în trimestrul II 2025, rata șomajului a fost 6%, însă la tineri (15–24 ani) a urcat la 22,9%—aproape un sfert din cei care vor să muncească nu găsesc un loc. 1) “Nu sunt joburi”, dar și “nu sunt joburi pentru început” Dincolo de cifre, problema e tipică pentru economiile cu intrare grea în carieră: companiile cer experiență, iar tinerii au nevoie de primul contract ca să … - Judecătorii, în genere, sunt o cloacă coruptă dirijită de politicienii mafioți. Jurnalismul a murit în România
Dacă cineva mai are naivitatea să creadă că în România anului 2026 trăim într-un stat de drept, o simplă privire aruncată în sălile de judecată sau în conturile publicațiilor independente este suficientă pentru un duș rece. Realitatea crudă, pe care puțini mai au curajul să o rostească, este că Justiția a abdicat de la rolul său, transformându-se într-o anexă docilă a puterii politice, în timp ce jurnalismul real este sufocat metodic sub mormanul proceselor de intimidare. Roba pătată și prescripția salvatoare Sistemul judiciar, teoretic a treia putere în stat, pare să fi devenit o castă intangibilă, o „cloacă” – cum … - A început operațiunea de debarcare a lui Dominic Fritz!
A început operațiunea de răsturnare a lui Dominic Fritz! Lovitura care i se pregătește din interiorul USR Așa cum scriam în luna decembrie a anului 2025, în interiorul USR se pune la cale o operațiune de răsturnare a lui Dominic Fritz, șeful partidului. Scorul dezastruos obținut de Cătălin Drulă în alegerile pentru Primăria Capitalei a reprezentat picătura care a umplut paharul pentru unii dintre membrii USR. Sursele noastre dezvăluiau, la acel moment, că în interiorul USR a apărut o tabără care dorește să-l răstoarne pe Fritz de la șefia partidului. A început operațiunea de răsturnare a lui Dominic Fritz! Iată … - Cât plătesc românii impozitele pe locuințe în 2026: sumele din Iași și Constanța, creștere de 80% la Timișoara și Ploiești
Românii resimt, în 2026, una dintre cele mai ample creșteri ale impozitelor pe proprietate din ultimii ani. Majorările nu sunt rezultatul unei singure decizii, ci al unui cumul de modificări legislative și hotărâri locale, care, suprapuse, duc în multe cazuri la creșteri de 80 – 100%. Prin Legea nr. 239/2025 care a actualizat valorile de referință folosite la calculul impozitului pe clădiri și terenuri, baza de impozitare a fost recalibrată în sus. Astfel, chiar și fără alte decizii locale, impozitele ar fi crescut automat, doar prin modificarea valorii impozabile pe metru pătrat. În paralel, consiliile locale au avut posibilitatea de … - Tensiuni în PNL: Thuma atacă Guvernul Bolojan, în timp ce la centru se pregătesc schimbări în București
Conflictul intern din PNL se adâncește, pe fondul unei dispute tot mai vizibile între tabăra premierului și liderul CJ Ilfov, Hubert Thuma, vicepreședinte al partidului. În ultimele zile, Thuma a transmis public că primarii sunt puși pe nedrept să „încaseze” furia comunităților pentru majorarea taxelor și impozitelor locale, susținând că deciziile au fost luate la nivel central, de Guvern. Mesajul, publicat în contextul controverselor legate de fiscalitatea locală, a fost interpretat în partid ca o delimitare directă de linia Guvernului condus de Ilie Bolojan și ca un semnal către aleșii locali că nu trebuie să accepte rolul de „țapi ispășitori”. …
