CCR a respins sesizarea preşedintelui Iohannis: Parlamentul stabileşte data alegerilor parlamentare
CCR a respins marţi sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la Legea privind organizarea alegerilor parlamentare din acest an.
Decizia ar fi fost luată cu 5 voturi „pentru” respingerea sesizării şi 4 voturi „împotrivă”.
Au votat pentru respingere judecătorii Valer Dorneanu, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Attila Vraga şi Mona Pivniceru.
Împotriva respingerii au votat judecătorii Livia Stanciu, Simina Tănăsescu, Marian Enache şi Daniel Mora.
Potrivit sesizării de neconstituţionalitate transmisă luni CCR, Legea privind organizarea alegerilor parlamentare a fost adoptată atât de Senat cât şi Camera Deputaţilor în 27 iulie şi a fost transmisă două zile mai târziu al Preşedinţie în vederea promulgării.
Klaus Iohannis a cerut CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că legea este neconstituţională în ansamblul său.
„Similar stabilirii datei alegerilor locale, Parlamentul a optat pentru o soluţie legislativă potrivit căreia data următoarelor alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor va fi stabilită de Parlament prin lege organică. Prin conţinutul normativ, această reglementare încalcă prevederile mai multor articole din Constituţie”, arăta şeful statului.
În sesizare se subliniază că stabilirea datei alegerilor parlamentare prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor, prin derogare, creează un cadru legislativ special doar pentru următoarele alegeri parlamentare.
„Apreciem că o atare modificare, realizată cu mai puţin de 6 luni înainte de alegerile la termen, încalcă exigenţele art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii şi cea a securităţii raporturilor juridice”, a explicat preşedintele.
Acesta a precizat că s-a instituit, astfel, o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data alegerilor parlamentare.
„În actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileşte data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situaţia în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenţă. Este posibil ca legea organică prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare să fie necesar să fie modificată din considerente ce ţin de evoluţia situaţiei sanitare”, a menţionat Klaus Iohannis.
Acesta susţine că prin intervenţia intempestivă şi formalizarea excesivă a procedurii de stabilire a datei alegerilor ”se creează premisele încălcării altor dispoziţii şi garanţii constituţionale”.
„Dacă senatorii şi deputaţii vor fi obligaţi să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voinţa parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul nulităţii absolute”, a mai spus Klaus Iohannis.
Preşedintele consideră că Parlamentul dobândeşte competenţa de a stabili data alegerilor în mod discreţionar, cu ignorarea regulilor stabilite de Constituţie, putându-se ajunge la prelungirea mandatului actualului Parlament, în afara cadrului constituţional.
„Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. (…) O guvernare democratică presupune ca poporul să îşi desemneze reprezentaţii la nivelul autorităţilor publice la intervale regulate de timp. Rezultă că mandatul autorităţilor publice trebuie să fie limitat în timp”, a mai explicat Iohannis.
Conform legislaţiei, Guvernul este cel care stabileşte data alegerilor, iar aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României hotărârii Guvernului privind data alegerilor.
„Prin norma criticată, se poate ajunge la situaţia în care Parlamentul poate stabili data alegerilor în mod arbitrar, fără vreo limitare şi fără o sancţiune în cazul în care acesta, prin data stabilită, prelungeşte indirect mandatul în curs”, a mai precizat preşedintele României.
Sursa: www.mediafax.ro
- Încă un parlamentar de la S.O.S. și doi de la POT se alătură PSD
Trei deputați, doi aleși pe listele partidului POT și unul ales pe listele partidului S.O.S. România, care au demisionat în ultima perioadă din aceste partide, au anunțat miercuri că se vor afilia grupului parlamentar al PSD. Astfel, numărul deputaților plecați din S.O.S. și trecuți la PSD ajunge la șase. Cei doi deputați aleși pe listele partidului … - Răspunsul Ambasadei SUA la București la dorința lui Nicușor Dan de a închide site-uri de presă din România la fel ca în Republica Moldova
Ambasada SUA la București îi dă replica lui Nicușor Dan, după ce acesta a spus că ar putea să urmeze modelul din Republica Moldova și să închidă anumite site-uri care, în opinia sa, ar promova dezinformarea. „Cel mai bun antidot împotriva dezinformării este libertatea de exprimare”, a postat Ambasada SUA la București, pe X, atașând … - Dezastrul de la Praid a fost prevăzut încă din 2007. Autoritățile nu au luat în seamă autorul studiului
Un studiu științific realizat în urmă cu aproape două decenii avertiza că pârâul Corund reprezintă un risc major pentru Salina Praid și sugera devierea cursului de apă. Deși informațiile erau clare, autoritățile nu au acționat. Acum, după producerea dezastrului, autorul studiului, György Deák, spune că soluții încă există, dar mare parte din salină ar putea … - Guvern lipsă, buget prăbușit: „Nimeni nu vrea să fie ministru”. Toate partidele recunosc dezastrul pe care l-au creat
România e pe marginea prăpastiei financiare. După ani de promisiuni și risipă, partidele care au guvernat țara recunosc, în sfârșit, dezastrul provocat. PSD, PNL, USR și UDMR fug acum de răspundere. La Cotroceni, nimeni nu vrea să fie ministru. Țara nu are guvern. Nu are buget. Are doar datorii și criză. „N-am văzut niciodată așa … - O jumătate de milion de români păgubiți și 520 de milioane de euro plătiți de stat: DNA tace, ASF încasează
Deși două falimente uriașe din industria asigurărilor, City Insurance și Euroins au lăsat peste 500.000 de persoane și firme păgubite, iar statul a achitat deja peste o jumătate de miliard de euro din bani publici, nicio instituție nu a identificat un responsabil. DNA se spală pe mâini, ASF e acuzată de incompetență, iar între timp …
