Comisia Europeană le cere platformelor online să depună mai multe eforturi pentru combaterea ştirilor false
La doi ani după ce au convenit asupra unui cod de bune practici autoreglementat pentru combaterea dezinformării, Facebook, Google, Twitter şi alte companii tech trebuie să depună mai multe eforturi pentru a deveni mai eficiente împotriva ştirilor false, a transmis joi Comisia Europeană, potrivit Reuters.
Ştirile false legate de COVID-19 au accelerat apelurile ca reţelele de socializare să fie mai active în combaterea fenomenului.
Companiile, printre care s-au mai numărat Mozilla şi organismele comerciale pentru industria publicităţii, au semnat respectivul cod în 2018 în încercarea de a preveni să li se impună reglementări mai dure. Ulterior, Microsoft şi TikTok s-au alăturat la rândul lor grupului.
Cu toate acestea, există unele deficienţe în acest cod, după o evaluare a unui an de funcţionare, a precizat Comisia, conform unui raport consultat de Reuters.
„Acestea pot fi grupate în patru categorii largi: aplicarea inconstantă şi incompletă a codului de către platforme şi statele membre, absenţa unor definiţii uniforme, existenţa mai multor goluri în acoperirea angajamentelor din cod şi limitările intrinseci ale naturii autoregulatorii a codului”, se arată în raport.
Vicepreşedinta CE pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, a făcut apel la mai multe măsuri pentru contracararea noilor riscuri.
„În contextul în care asistăm la noi ameninţări şi actori, a venit momentul să mergem mai departe şi să propunem noi măsuri. Platformele trebuie să devină mai responsabile şi transparente. Trebuie să fie mai deschise şi să ofere un acces mai bun la date, printre altele”, a spus ea.
Vera Jourova lucrează în prezent la un Plan European de Acţiune pentru Democraţie pentru a întări democraţia în faţa ameninţărilor digitale.
Comisia este de asemenea pregătită să propună noi regulile incluse într-un Act privind Serviciile Digitale până la sfârşitul anului, care va spori responsabilităţile şi răspunderea pentru conţinutul de pe platformele lor.
Sursa: Agerpres
- Jumătate din primării trebuie să dispară. Nu se pot autosusține și ne duc rapid către faliment
România funcționează pe o hartă administrativă desenată în 1968, dar plătește nota de plată la prețurile din 2026. O analiză rece a bugetului de stat scoate la iveală o realitate înfricoșătoare, ignorată cu bună știință de clasa politică: jumătate dintre Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) din țară sunt, tehnic, în faliment. Aceste mii de primării nu … - A evadat criminalul turc care a omorât un polițist
Încarcerat în Penitenciarul Rahova pentru 22 de ani și 10 luni, după ce Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv, în 2017, Abdullah Atas, un cetățean de naționalitate turcă, încarcerat pentru săvârșirea infracțiunii de omor, nu a mai revenit în penitenciar, după ce a beneficiat de permisie în perioada 23-26.01.2026. Potrivit surselor Gândul, bărbatul primise invoirea … - Piața muncii îi ignoră pe tinerii din România: „Experiență” cerută, viitor refuzat
România se laudă periodic cu „creștere economică” și „investiții”, dar când vine vorba de tineri, piața muncii pare să funcționeze pe o regulă simplă: intrarea e pentru cei care sunt deja înăuntru. Pentru mulți absolvenți și tineri la început de drum, primul job nu e o rampă, ci un zid. Un zid construit din anunțuri … - Sondaj CURS: Majoritatea românilor susțin unirea cu Republica Moldova
Majoritatea românilor s-ar pronunța favorabil unirii cu Republica Moldova, în eventualitatea organizării unui referendum pe această temă, relevă un sondaj de opinie realizat de CURS la nivel național în luna ianuarie. Astfel, 56% dintre respondenți declară că ar vota pentru reunire la un eventual referendum. În același timp, 37% afirmă că nu ar susține un … - Sistemul de educație de azi, mai slab decât cel dinainte de 1989? Școala scoate diplome, nu competențe, iar piața muncii primește tineri nepregătiți
În România, ruptura dintre școală și piața muncii a devenit o normalitate: tinerii termină liceul sau facultatea cu teorie, dar fără deprinderi aplicate, fără expunere reală la muncă și fără o rută clară de tranziție către un job. Iar când ajung la interviuri, lovesc inevitabil același refren: „nu ai experiență”. În contrast, înainte de 1989, …
