Mircia Chelaru, la Știrea Zilei: istoria se consemnează de faptele celor care s-au jertfit

Pe data de 5 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza era ales domnitor în Moldova, pentru ca pe 24 ianuarie și Țara Românească să aleagă același conducător.

Politicienii români au dovedit la acel moment mult curaj și determinare și au reușit să facă un lucru mare în condiții extrem de grele.

Cu doar 11 ani înainte, revoluția de la 1848 părea că a fost un eșec. Vremurile arată că evenimentele istorice importante se dovedesc a fi câștigătoare mai ales prin idealuri și efectele se văd cu întârziere.

Unirea dintre Țara Românească și Moldova a dus la formarea statului român modern, dar nu era pentru prima dată când acest lucru s-a petrecut: Decebal și Burebista au mai unit aceste teritorii locuite majoritar de români, pentru ca peste secole Mihai Viteazul să facă același lucru.

Despre unirea înfăptuită de Alexandru Ioan Cuza în 1859, despre patriotismul și iubirea față de țară și despre politicienii de atunci, care au contribuit la realizarea Micii Uniri ne-a vorbit la Știrea Zilei din data de 7 ianuarie domnul Mircia Chelaru, deputat în Parlamentul României din partea Alianței pentru Unirea Românilor, general român și fost șef al statului major al Armatei Române.

„Românii sunt priviți ca o curiozitate a istoriei, pentru că oricât de mult ai săpa în timp, nu prea dai de fundul timpului, adică sunt o dată cu timpul născuți”, povestește Mircia Chelaru la Știrea Zilei.

Cu privire la lipsa unor mesaje din partea politicienilor cu privire la ziua de 5 ianuarie, ziua în care Alexandru Ioan Cuza era ales domnitor în Moldova, domnul Mircia Chelaru consideră că „la cum se mișcă memoria afectivă, oamenii aceștia nici nu aveau ce să uite. Mai întâi trebuiau să știe. S-au agățat de 24 ianuarie, o dată care produce un efect administrativ, nu mai produce o trăiere interioară, nu mai reproduce recompunerea memoriei istorice”.

„Nici măcar nu au știut că 5 ianuarie este actul de voință a unui divan ad-hoc, consituit din oamenii așezați, din boierii vechi, dar și din conștiința vie pământului a pământului – răzeșii”, consideră Mircea Chelaru, parlamentar AUR.

Despre alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, generalul Mircia Chelaru spune că„ nu a fost nici întâmplătoare, nu a fost nici un joc a sorților, ci este lucrarea acestui timp, a timpului nemuritor, într-un pământ, într-o teritorialitate de drept ereditar, dat din tată-n fiu, din moși în moși, din adâncul strămoșilor. Și li s-au dat oamenilor aceștia pământul, limbă credință și mai ales această idee că aparținem aceluiași neam. ”

„Cine ne-au fost cei doi frați gemeni de la Trianon? Cehoslovacia și Iugoslavia. Acești doi frați gemeni au fost asasinați. Ce se încearcă acum? Să ne ucidă și pe noi? Niciodată!”, mai spune generalul Mircia Chelaru.

Întreaga emisiune din 7 ianuarie poată fi urmărită aici

%d blogeri au apreciat: