Măsurile luate în calcul de autorităţi pentru a ţine sub control epidemia de coronavirus
Urmărind bilanţul epidemic al ultimelor zile, se observă o creştere a cazurilor de coronavirus în România. Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat într-un interviu acordat pentru HotNews.ro că autorităţile au prevăzut o asemenea evoluţie, întrucât românii au trecut prin două weekenduri prelungite şi două etape de relaxare succesive. „Ne aşteptam să avem această creştere a numărului de cazuri.”
Autorităţile monitorizează situaţia epidemiei de coronavirus în ţară, pentru a pregăti măsurile aferente următoarei etape de relaxare, care va începe după data de 1 iulie. Ministrul insistă că respectarea regulilor este esenţială pentru a menţine rata de transmitere a virusului cât mai scăzută. „Atât timp cât respectăm aceste lucruri, putem controla şi o eventuală creştere a numărului de cazuri”, subliniază el.
În scenariul în care ritmul noilor infectări se menţine la cote ridicate, Nelu Tătaru declară că se vor lua măsuri. MInistrul susţine că fiecare caz trebuie analizat în mod particular, iar eventualele focare vor fi ţinute sub control prin izolarea persoanelor depistate pozitiv.
Tătaru afirmă că sistemul medical este pregătit pentru lupta cu noile cazuri de coronavirus. Totuşi, pentru a putea face faţă epidemiei, ministrul face apel la responsabilitatea românilor şi le cere să respecte măsurile aferente fiecărei etape de relaxare.
În ciuda faptului că „există o tendinţă de suprapopulare la nivelul spitalelor din Bucureşti – Matei Balş şi Victor Babeş”, ministrul susţine că unităţile medicale nu şi-au depăşit capacitatea. La nivel naţional există „anumite spitale din anumite judeţe care au o suprasolicitare în acest moment sau sunt aproape de limita maximă. Acolo, o parte dintre cazuri vor fi dirijate către spitalele din apropiere, în măsura în care nu vor mai exista locuri.”
Sursa: www.mediafax.ro
- RETROSPECTIVA 2025 | Democrația românească făcută praf de politicienii corupți și jocurile mafiei de stat
Pe fondul unui an politic extraordinar de tumultuos, 2025 a adus României mai mult decât simple dezbateri electorale: a expus crăpăturile profunde ale sistemului democratic, a erodat încrederea publică în instituții și a transformat politica într-un câmp de luptă în care interesele de putere, corupția și manipulările au pus în pericol însăși esența democrației. La … - 2025 | Sistemul judiciar și CCR – un an de derapaje instituționale și încălcări ale separației puterilor în stat
În 2025, sistemul judiciar și Curtea Constituțională a României (CCR) au ajuns în centrul unor controverse politice și sociale profunde, iar percepția publică asupra independenței justiției și asupra separației puterilor în stat a fost puternic afectată. Într-un an în care democrația românească se confruntă cu numeroase tensiuni, aceste instituții, menite să apere statul de drept, … - RETROSPECTIVĂ 2025 | România: încălcări ale drepturilor omului, tensiuni instituționale și o societate pusă la încercare
În 2025, România s-a confruntat cu o serie de îngrijorări privind respectarea drepturilor omului, un tablou documentat de o combinație de rapoarte internaționale, decizii judiciare europene și analize ale organizațiilor pentru drepturile fundamentale. Dacă în mod normal respectarea drepturilor omului ar trebui să fie un element consolidat într-un stat membru al Uniunii Europene, realitatea de … - ROMÂNIA 2025 | Un an marcat de promisiuni neonorate și dezinformare, o retrospectivă critică a celor mai controversați politicieni
În 2025, scena politică românească a fost zguduită de evenimente care n-au făcut decât să alimenteze dezamăgirea publicului și să sublinieze fragilitatea dialogului democratic. Un an care ar fi trebuit să readucă stabilitate după turbulențele electorale, a devenit, în schimb, o defilare constantă de declarații publice dubioase, acuzații fără probe și promisiuni contradictorii. În acest … - Retrospectiva 2025 | România — De la democrație stabilă la „regim hibrid”: o analiză documentată a declinului democratic
În 2025, România a trecut printr-o transformare politică profundă, reflectată nu doar în dezbaterile interne, ci și în clasamentele și rapoartele internaționale. Indicatorii instituționali, percepțiile publice și analiza drepturilor fundamentale arată o erodare a elementelor esențiale ale democrației liberale – atât de mult încât analiști și organizații independente vorbesc despre România ca despre un „regim …
