Uniunea Europeană OBLIGĂ toate țările să sprijine migranții: Comisia Europeană a propus un nou pact pentru a soluționa criza
Comisia Europeană a propus miercuri o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce în schimb un mecanism de ‘solidaritate obligatorie’ între statele membre ale UE care va fi activat atunci când una dintre acestea se află sub ”presiune” sau într-o situaţie de ”urgenţă”, relatează agenţiile AFP, EFE şi Reuters, relatează Agerpres.
La cinci ani după valul migrator din 2015, noul ”Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevede ca ţările ce nu doresc să preia solicitanţi de azil vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azi sunt respinse sau să-şi aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.
Această soluţie, descrisă de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept un echilibru ”just şi rezonabil” între ”responsabilitate şi solidaritate” între statele UE, are în vedere să convingă ţările care au refuzat cotele obligatorii de refugiaţi, în special cele membre ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi Austria, al cărei cancelar Sebastian Kurz a reafirmat marţi că o repartizare a migranţilor între statele UE ”nu funcţionează”. Se trag astfel şi învăţămintele eşecului soluţiei cotelor de refugiaţi decise în 2016.
Foarte aşteptata reformă a sistemului european de azil, amânată de mai multe ori, are în vedere şi protejarea de urmăriri penale a ONG-urilor care salvează migranţi pe mare, iar un mecanism de solidaritate între statele membre este prevăzut şi pentru salvările pe mare.
În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din ”Regulamentele Dublin” conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.
Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui ”mecanism de solidaritate obligatorie”.
Odată ce Comisia aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.
Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor.
În cazul unei crize comparabile cu cea din 2015, când în UE au sosit peste un milion de refugiaţi, opţiunile statelor membre se vor reduce la preluarea migranţilor sau repatrierea celor respinşi, însă dacă o care nu reuşeşte într-un termen de opt luni să repatrieze către ţara lor de origine migranţii a căror expulzare şi-a asumat-o, atunci ea va trebui să-i primească pe teritoriul ei.
Acestea sunt însă alternative nerealizabile pentru ţările mici, care nu au mijloacele necesare, remarcă pentru AFP o sursă europeană. Mai mult, unele state de origine ale migranţilor refuză să-şi preia cetăţenii înapoi. Pentru astfel de situaţii Comisia Europeană are în vedere ca mijloace de presiune elaborarea de rapoarte anuale asupra capacităţii fiecărei ţări de a-şi prelua cetăţenii care au migrat clandestin, o măsură fiind suspendarea vizelor pentru ţările ce refuză primirea propriilor cetăţeni. Potrivit comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, UE are în prezent 24 de acorduri de readmisie cu state terţe, dar ”nu toate funcţionează”.
Sursa: Agerpres
- Mircea Coşea: Ce fac ei acum este să justifice vânzarea de țară
Profesorul în economie Mircea Coșea spune că măsurile de austeritate impuse de Guvernul Bolojan sunt cele care au declanșat criza economică. Coșea prevede o scădere bruscă a consumului, a veniturilor și o creștere uriașă a inflației. „Niciodată nu se iese din criza bugetară dând povara pe populații. Niciodată nu se scad veniturile. Ceea ce a … - Florin Zamfirescu: „Un urs brun transilvan face ravagii prin gospodăriile românilor. Distruge vieți, demolează case, incendiază tot ce nu poate vinde. Atacă ființa națională în fibra ei, distruge statui, distruge istorie, fură și calcă în picioare simboluri”
„Anunț important pentru România: Un urs brun transilvan face ravagii prin gospodăriile românilor. Distruge vieți, demolează case, incendiază tot ce nu poate vinde. Atacă ființa națională în fibra ei, distruge statui, distruge istorie, fură și calcă în picioare simboluri. Sunt convins că atunci când, conform legii, pagubele vor fi semnificative, măsurile luate vor anihila dihania, s-ar … - Ionelia Priescu (AUR): „Tupeul și sfidarea ministrului mediului Diana Buzoianu nu la limită!”
„Din păcate, Diana Buzoianu nu arată din nou cât de departe poate merge tupeul unui ministru rupt complet de realitate. Azi, însă, a depășit orice limită, prin modul deloc fericit în care să se manifeste în fața protestatarilor de la Ministerul Mediului. Aceasta, nici mai mult, nici mai puțin, a ieșit și le-a râs în … - Cosa Nostra de la BNR. Banca Națională are peste 200 de directori și șefi de departamente
Potrivit economistului Radu Georgescu, la Banca Națională a României sunt angajați peste 200 de directori și șefi de departamente, cu salarii ce pot ajunge la 50.000 lei lunar. În plus, angajații primesc prime echivalente cu trei salarii nete, iar în 2025 au fost bugetate cheltuieli de protocol de 14 milioane lei, inclusiv pentru produse de … - Promisiunile lui Nicușor Dan, de Ziua Independenței Ucrainei
Președintele Nicușor Dan a transmis, duminică, un mesaj cu prilejul Zilei Independenței Ucrainei, în care a reiterat sprijinul României pentru ‘efortul legitim al Ucrainei de a se apăra’, adăugând că țara noastră va sprijini, totodată, eforturile de reconstrucție și calea statului vecin către integrarea europeană. ‘Transmit cetățenilor ucraineni cele mai calde felicitări și urările mele …
