Capcana fiscalității excesive: De ce nu mai poate susține creșterea taxelor reducerea deficitului bugetar
Strategia bazată exclusiv pe creșterea impozitelor pentru corectarea derapajelor bugetare a ajuns la un punct critic. Atât mediul privat, cât și populația resimt puternic povara unei fiscalități împinse la limită, în timp ce ritmul de creștere a economiei încetinește vizibil – fiind estimat la doar 0,7% pentru anul curent. Într-un asemenea climat, continuarea consolidării fiscale fără a sufoca consumul, investițiile și competitivitatea firmelor devine o misiune delicată. Aceasta este concluzia unei analize semnate de Ruxandra Târlescu, partener coordonator Taxe la PwC România, care susține că autoritățile trebuie să adopte treptat o nouă optică de reducere a deficitului, în condițiile în care marja pentru noi taxe s-a epuizat.
Valul de scumpiri fiscale din ultimul an a lăsat urme adânci în economie. Pentru a atinge ținta pe termen lung – coborârea deficitului la 3% din PIB până în 2031 –, statul nu se mai poate baza pe majorarea cotelor de impozitare. Este nevoie de un mix inteligent între colectare eficientă, disciplină bugetară și reforme structurale.
Noile direcții fiscale anunțate de Guvern
Liniile directoare creionate de noul Executiv înainte de votul din Parlament oferă speranțe pentru o consolidare fiscală mai echilibrată, menită să protejeze economia. Printre mizele principale se numără eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2027, alături de protejarea principiului cotei unice. În paralel, se mizează pe lărgirea bazei de impozitare, optimizarea încasării TVA, accelerarea restituirilor de taxe către companii, reformarea ANAF și o disciplină riguroasă a banului public.
Potrivit reprezentantei PwC, această schimbare de paradigmă mută centrul de greutate de la poveri fiscale suplimentare către o sustenabilitate reală. Lărgirea bazei aduce venituri fără a majora cotele, iar o administrație digitalizată taie din pierderile cauzate de neconformare. Eliminarea IMCA va aduce un plus de predictibilitate pentru companii, deși succesul întregului plan depinde de rigoarea punerii în practică.
Frânarea economică și capcana taxelor mari
Reducerea deficitului devine o ecuație extrem de complexă într-un context de încetinire economică. Când activitatea stagnează, suprataxarea sufocă investițiile, iar contracția economică poate chiar diminua veniturile la buget pe care statul spera să le capteze.
Avertismentul expertului PwC este clar: presiunea fiscală excesivă amenință direct competitivitatea companiilor. În timp ce Comisia Europeană estimează deficitul României la 6,2% din PIB pentru acest an, pentru atingerea pragului de 3% în 2021 mai este necesară o corecție de circa trei puncte procentuale din PIB. Simplul recurs la majorarea cotelor nu mai este o opțiune viabilă; este obligatoriu ca veniturile existente să fie colectate integral, iar cheltuielile statului să fie optimizate.
Veniturile suplimentare aduse de fiscalitatea aspră
Ajustarea fiscală din ultimele 12 luni a fost susținută în principal prin creșteri de taxe: saltul cotei standard de TVA de la 19% la 21%, unificarea cotelor reduse la 11%, urcarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% și majorarea taxelor locale pe proprietate.
Efectele s-au văzut în încasări: datele Ministerului Finanțelor arată un salt de 22,2% al veniturilor din TVA în perioada august 2025 – iulie 2026, comparativ cu anul anterior. Ca urmare, deficitul a coborât la 2,89% din PIB în primele opt luni ale lui 2026 (de la 4,51% în 2025), deși prognoza pe întregul an rămâne ridicată. Cu toate acestea, marile agenții de rating (Fitch, Moody’s, S&P) mențin România în categoria recomandată pentru investiții, dar păstrează perspectiva negativă, semnalând riscuri persistente privind sustenabilitatea fiscală.
Inflația și frânarea consumului
Presiunile din economie s-au reflectat și în prețuri și vânzări. După un vârf al inflației de 10,85% în mai, rata anuală a coborât la 6,17% în august, urcând ușor la 6,61% în septembrie, conform INS. În oglindă, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul s-a contractat cu 5,1% în primele opt luni din 2026, reflectând temperarea cererii interne. Aceste evoluții confirmă că o nouă rundă de majorări de taxe ar adânci problemele populației și ale mediului de afaceri.
Recuperarea „gap-ului” de TVA, principala resursă a statului
Prioritatea numărul unu a României nu o reprezintă introducerea unor taxe mai mari, ci recuperarea banilor care deja se cuvin bugetului de stat, dar rămân neînrolați. Datele Comisiei Europene arată că în 2023 România a înregistrat cel mai mare deficit de colectare a TVA („gap de TVA”) din Uniunea Europeană – aproximativ o treime din total, în timp ce media comunitară era de 9,5%.
Pierderea anuală s-a ridicat la 45,5 miliarde de lei, depășind în mod clar randamentul adus de majorarea cotei de TVA. Conform estimărilor PwC, recuperarea fiecărui punct procentual din acest deficit aduce în plus circa 1,5 miliarde de lei la buget. Statul are deja la dispoziție instrumente digitale avansate – e-Factura, SAF-T, e-Transport și decontul precompletat de TVA –, a căror utilizare corelată poate reduce drastic evaziunea fără a penaliza contribuabilii corecți.
Reforma cheltuielilor publice fără blocarea investițiilor
Consolidarea bugetară nu trebuie să se sprijine exclusif pe extragerea de noi resurse de la contribuabili, ci și pe o chibzuință mai mare în alocarea banului public. Această eficientizare a cheltuielilor nu trebuie însă să afecteze investițiile majore în infrastructură, energie, educație și digitalizare, motoare esențiale ale dezvoltării pe termen lung. Totodată, predictibilitatea fiscală rămâne vitală, renunțarea la IMCA fiind privită ca un pas necesar spre stabilizarea mediului de afaceri. Concluzia este limpede: după ce a testat cu succes pârghia taxelor majorate, statul trebuie să dovedească acum că știe să colecteze riguros și să cheltuiască eficient.
sursa: putereafinanciara.ro
