Liderul combaterii antisemitismului conduce România. Iohannis a furat averea naziștilor

Distribuie acest articol!

Există o înțelegere scrisă sau nescrisă între Klaus Iohannis și evrei (sau Israel) privitoare la preluarea de către FDGR a bunurilor confiscate de statul român de la Deutsche Volksgruppe in Romanien (Grupul Etnic German)? Este o întrebare legată de cel mai mare tun de după anul 2000,dat de ong-ul german din Sibiu,condusă de Klaus Iohannis. Afacerea este încă departe de a fi clarificată.

Pentru cei care nu știu,Grupul Etnic German a fost organizație interzisă în România prin lege și cu toate bunurile confiscate prin decizii ale Consiliului de Miniștri și prin Decret Regal,în urma unor convenții internaționale de încheiere a celui de-Al Doilea Război Mondial. Si Procesul de la Nuremberg menționează Grupul Etnic German ca organizație fascistă. Este vorba despre bunuri de o valoare incomensurabilă, confiscate de autoritățile române după război. Ele au fost trecute printr-o banală sentință judecătorească necontestată de nimeni (reclamată și la SIIJ!) de la statul român în 2007 (cînd actualul președinte al României era și primar al Sibiului) la organizația condusă tot de Klaus Iohannis. În 2007,prin sentința de recunoaștere succesiunii Grupului Etnic German, prin care FDGR (asociație de utiliate publică) a fot declarat succesor al organizației interzise și a preluat toate bunurile confiscate de la acesta.

(Muzeul Brukenthal și alte clădiri valoare uriașă și de importanță istorică). Despre această spectaculoasă și îndoielnică operațiune, nici israelienii (atenți la asemenea schimbări spectaculoase) și nici Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” nu au comentat afacerea nici un fel. Din păcate, și colegii noștri, ziariști evrei, au evitat subiectul de parcă succesiunea (afacerea) nu s-ar fi produs niciodată. Din nefericire, această succesiune discutabilă pare să marcheze definitiv cariera lui Klaus Iohannis.

Mulți compatrioți nu au apucat să citească discursul de zilele trecute ținut de Klaus Iohannis cu prilejul Forumului dedicat Comemorării Holocaustului și Combaterii Antisemitismului (Malmo, Suedia). Îl reproduc integral și pentru mai buna cunoaștere a activității președintelui dar și pentru o înțelegere mai corectă a problemei uriașe pentru țara noastră.

”În contextul în care ne confruntăm cu provocări tot mai intense și mai complexe, este momentul potrivit să întărim angajamentul nostru pentru susținerea educației privind Holocaustul, cercetării și comemorării Holocaustului, precum și pentru prevenirea și combaterea antisemitismul.

Încercările de a nega sau distorsiona Holocaustul devin tot mai periculoase și mai subtile, fiind folosite diverse metode concrete precum: estomparea responsabilității participanților la Holocaust și a colaboratorilor lor, ducerea în derizoriu a suferințelor cauzate de Holocaust și dezumanizarea victimelor.

Comemorarea este cel mai important element, este premisa pentru eforturile noastre actuale de a contracara distorsionarea Holocaustului, și de aceea se află atât de sus pe lista priorităților noastre.

Avem nevoie de instrumente noi și inovatoare de diseminare a mărturiilor supraviețuitorilor, precum și de resursele adecvate pentru a întreprinde acest demers, diseminarea fiind una dintre cele mai eficiente modalități de a contribui la educația privind Holocaustul și prevenirea repetării unei astfel de tragedii.

Astăzi, la acest Forum, sunt onorat să anunț o serie de angajamente pe care România le susține cu fermitate.

În prezent, suntem angajați într-un proces amplu de revizuire a programelor de educație privind Holocaustul pentru tânăra generație. În același timp, actualizăm și programele de pregătire pentru învățătorii, profesorii și instructorii care predau despre Holocaust.

De asemenea, se depun eforturi pentru inaugurarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. Autoritățile responsabile au selectat recent consorțiul care va elabora conceptul expozițiilor sale permanente.

Consorțiul include companii care au contribuit la înființarea unora dintre cele mai prestigioase Muzee și Memoriale ale Holocaustului din lume. Sunt convins, că având sprijinul acestora, Muzeul din București va deveni un etalon de referință internațională și va contribui la prezervarea adevărului și la lupta împotriva negării Holocaustului.

Un alt angajament important pe care ni l-am asumat este înființarea unui premiu național anual pentru personalități române și internaționale care contribuie la educația privind Holocaustul, cercetarea și comemorarea Holocaustului, precum și la prevenirea și combaterea antisemitismului.

De asemenea, România a adoptat, în mai 2021, prima sa Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, precum și Planul de Acțiune asociat acesteia.

Planul de Acțiune include 36 de proiecte concrete, structurate pe cei trei piloni principali ai Strategiei: (1) protecția grupurilor vulnerabile; (2) creșterea rezilienței societății românești, prin programe culturale și educaționale, inclusiv promovarea vieții evreiești; (3) consolidarea cooperării internaționale.

Strategia română este un document complementar Strategiei UE privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești, care a fost adoptată recent.

În plus, din ianuarie 2021, Guvernul României a numit un Reprezentant Special pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei.

Toate aceste măsuri vor oferi și mai multă consistență angajamentului ferm al României cu privire la asumarea trecutului, precum și la recunoașterea tragediei Holocaustului.”(Klaus Iohannis)

Devine din ce în ce mai neclar! Prin strădaniile repetate ale președintelui ei, România devine o țară europeană fruntașă în combaterea antisemitismului. Avem o Strategie Națională de Combatere a Antisemitismului (19 mai 2021), semnată de Florin Cîțu. Strategia are un „Plan de acţiune pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură aferentă perioadei 2021 – 2023” (42 de pagini). După cum ne anunță PNRR și după cum a afirmat Klaus Iohannis la Malmo, vom avea și un Muzeu Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. Pentru aceasta,în PNRR au fost prevăzut un buget de 36 de milioane de euro. După cum știți, România mai are și un Institutului Național pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiesel”(cel condus de Alexandru Florian), finanțat tot din bugetul de stat. Tot în „guvernarea Cîțu” Alexandru Muraru a fost numit ”Reprezentant special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei,Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei”.Toate acestea,într-o perioadă în care la noi, antisemitismul nu poate fi considerat un fenomen îngrijorător.

Devine cum nu se poate mai clar că România își propune prin cîțiva oameni din jurul lui Klaus Iohannis să se afirme cu vizibilitate internațională ca mare promotor în combaterea antisemitismului. Mai rămîne de înțeles insistența cu care un politician de etnie germană combate și își face un scop principal din combaterea antisemitismului. Nu poate să nu dea de gîndit, mai ales după ce tot el a fost implicat în preluarea bunurilor unei organizații fasciste. Față de aceasta, organizația condusă la vremea respectivă de Klaus Iohannis (FDGR) s-a declarat succesoare și abia după preluarea bunurilor președintele actual a devenit un fel de port stindard al combaterii antisemitismului în Europa. Mai grav mi se pare faptul că prin strădania lui Klaus iohannis și a acoliților săi, România este pe cale să-ți contureze imaginea de principală țară antisemită de pe continentul european.

Inexplicabil este faptul că pînă la preluarea succesiunii fabuloase, nici FDGR și nici Klaus Iohannis nu s-au arătat extrem de activi în combaterea antisemitismului. Dubios este faptul că forumul german și fostul ei președinte nu s-au arătat interesați cu nimic în identificarea abuzurilor economice comise de etnici germani asupra proprietăților și afacerilor evreiești din România în perioada de antisemitism crunt a GEG. Nici despre implicarea tinerilor sași evadați din România pentru a se înscrie în trupele SS nu a fost subliniată și o preocupare a FDGR. Prioritară s-a dovedit a fi doar recuperarea bunurilor.

Culmea, președintele României este mai preocupat de combaterea antisemitismului care nu prea există decît de susținerea memoriei și istoriei țării sale. Pot înțelege o asemenea atitudine pentru un german.Dar nu pot pricepe de ce un sas își face o asemenea profesie de credință pe seama României? Să fie vorba de o legătură cu preluarea discutabilă a bunurilor „moștenite” printr-o discutabilă succesiune de la o organizație fascistă interzisă prin convenții internaționale?

Probabil mulți își amintesc că președintele a trimis la revizuire chiar Legea Zilei Tratatului de la Trinon.

Tot în regimul Iohannis (pentru că decăderea României din acești ani este semnul unui regim nefericit!) studierea Istoriei României decade în școli și devine o materie minimalizata, latina este și ea la periferia studiilor iar Etnografia României este ignorată cu desăvîrșire. Toate programele lansate de președintele Iohannis, de la Proiectul de țară la cel intitulat România Educată au murit înainte de a se naște. Înflorește numai combaterea antisemitismului care nu prea există.

Președintele României se arată mai interesat de un Muzeu Național al Holocaustului (în vreme ce la Muzeului Național de Istorie reparațiile sunt neterminate!). Pentru Muzeul Național ((de ce Național?) de Istorie a Evreilor și a Holocaustului s-au alocat 36 de milioane de euro. Pentru cel de Istoriei al României, nimic!

Dragi români (o vorbă a lui Klaus Iohannis)! A venit vremea să realizați că ”În prezent, suntem angajaţi într-un proces amplu de revizuire a programelor de educaţie privind Holocaustul pentru tânăra generaţie. În acelaşi timp, actualizăm şi programele de pregătire pentru învăţătorii, profesorii şi instructorii care predau despre Holocaust. De asemenea, se depun eforturi pentru inaugurarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România” (Klaus Iohannis,Malmo,Suedia,13 octombrie 2021)

Ne aflăm în fața unei priorități foarte importante a unui președinte român, etnic german, după ce tot el a orchestrat preluarea pentru comunitatea sa a uriașelor proprietăți confiscate de statul român de la o organizație fascistă interzisă (operațiune legală, decisă prin Convenția de Pace de la încheiere Celui de – Al Doilea Război Mondial).

Să fie vorba de un sentiment de culpabilitate sau de o obligație asumată implicit sau explicit în urma faimoasei succesiuni obținută printr-o sentință de o filă și jumătate??

Post scriptum:

Am introdus pe Google formularea „strategia națională de combatere” .Sunt nenumărate. Cu puțin spirit critic, am putea spune că nu prea funcționează nici una.

Preluat: https://www.cotidianul.ro/liderul-antisemitismului-conduce-romania/


Distribuie acest articol!
%d blogeri au apreciat: