Parchetul European, instituție condusă de Laura Codruța Kovesi, a anunțat că nu a primit nici un raport de la OLAF sau de la Comisia Europeană, și a deschis o investigație din oficiu. Mai mult, Parchetul European susține că în 2023 a cerut ridicarea imunității membrilor/personalului Curții de Conturi Europene în cadrul unei anchete în curs, dar cererea nu a fost acceptată. EPPO arată că ”refuzul de a ridica imunitățile în cadrul anchetelor penale ar putea fi considerat o ingerință în buna desfășurare a unei anchete”.
Răspunsul complet al Parchetului European:
”EPPO nu a primit niciun raport din partea OLAF sau a Comisiei cu privire la faptele menționate în articolul de astăzi din Libération. EPPO a decis să deschidă o investigație din oficiu.
În conformitate cu articolul 24 alineatul (1) din regulamentul EPPO: „Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii […] raportează fără întârzieri nejustificate EPPO orice comportament infracțional în legătură cu care acesta și-ar putea exercita competența […]”.
EPPO poate confirma că, la începutul anului 2023, a solicitat ridicarea imunității membrilor/personalului Curții de Conturi Europene în cadrul unei anchete în curs. Această cerere nu a fost acceptată până în prezent.
EPPO dorește să sublinieze faptul că refuzul de a ridica imunitățile în cadrul anchetelor penale ar putea fi considerat o ingerință în buna desfășurare a unei anchete și ar împiedica persoanele în cauză să se poată apăra în mod eficient, beneficiind pe deplin de drepturile și procedurile prevăzute de lege, în special de căutarea de probe disculpatorii”.
La Comisia Europeană se află în centrul unui scandal care implică un înalt funcționar european, Henrik Hololei, fost director general responsabil de transporturi, acuzat că ar fi primit favoruri și vacanțe de lux de la Qatar, arată o investigație a publicației franceze Liberation. Potrivit unui raport confidențial al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), Hololei ar fi oferit informații sensibile statului Qatar în schimbul beneficiilor personale și a tratamentelor preferențiale. Deși raportul a fost transmis către președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, cazul nu a ajuns la procurorii europeni și nici la instanțele din Belgia, ridicând suspiciuni privind o posibilă mușamalizare, arată Jean Quatremer, unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști care relatează despre UE.
Între 2015 și 2021, Henrik Hololei a beneficiat de numeroase călătorii în clasa business oferite de Qatar Airways și de Organizația Transportatorilor Aerieni Arabi, grup care reunește 37 de companii aeriene. OLAF a lansat o investigație în 2023 după ce au apărut suspiciuni că aceste cadouri ar fi influențat deciziile luate de Hololei în cadrul negocierilor pentru un acord de „cer deschis” între UE și Qatar.
În perioada negocierilor, Hololei a avut o serie de întâlniri cu reprezentanții Qatarului, oferind acces la documente confidențiale care dezvăluiau poziția statelor europene și a Comisiei Europene. În 2015, cu puțin timp înainte de începerea negocierilor oficiale, el i-a transmis lui Akbar Al Baker, directorul Qatar Airways, un document care detalia liniile strategice și prioritățile politice ale UE în acest dosar. În ciuda dovezilor, OLAF nu a demonstrat că Hololei ar fi intervenit direct în favoarea Qatarului.
Comisia Europeană a susținut că toate călătoriile erau înregistrate în registrul de transparență, dar OLAF a descoperit ulterior că Hololei a omis să declare peste 25 de călătorii. De asemenea, el a fost însoțit de familie pe cheltuiala Qatarului sau a altor organizații din lumea arabă, cazându-se în hoteluri de lux și beneficiind de servicii exclusiviste precum șofer personal și sesiuni de shopping.
Revelațiile au apărut apar într-un context delicat pentru Parlamentul European, deja zguduit de scandalul „Qatargate,” care a implicat mari sume de bani descoperite la oficiali ai UE în legătură cu țări precum Qatar și Maroc. În aprilie 2023, Ursula von der Leyen l-a înlocuit pe Hololei din funcția de director general de transporturi, și i-a oferit un rol mai puțin influent, de „consilier politic,” de unde continuă să beneficieze de un salariu enorm de 23.000 de euro net lunar.
Acordul de „cer deschis” între UE și Qatar rămâne în vigoare provizoriu din 2021, dar întâmpină opoziția fermă a companiilor aeriene europene, care se plâng de subvențiile primite de Qatar Airways. Oferindu-le acces liber pe piața europeană, acordul avantajează Qatarul, însă companiile europene au acces doar la aeroportul din Doha, creând un dezechilibru în competiția din acest sector.
OLAF a descoperit că Hololei menținea o relație strânsă cu un director din Qatar Airways, Raphaël von Heereman, căruia i-a solicitat de mai multe ori beneficii personale, inclusiv vacanțe pentru familie. Printre cazurile documentate, o vizită a lui Hololei în Beirut, alături de familie, unde toate cheltuielile au fost acoperite de Organizația Transportatorilor Aerieni Arabi. Astfel de călătorii, care ar valora zeci de mii de euro, au fost repetate în alte destinații, inclusiv în Maroc și Australia.
Raportul OLAF pune în lumină și obstacolele întâlnite în această investigație. Accesul la e-mailurile personale și la alte dispozitive ale lui Hololei a fost limitat, ceea ce lasă întrebări fără răspuns privind amploarea reală a acestor interacțiuni. Raportul acoperă doar activitatea sa profesională, fără a include posibile informații din corespondența personală, ceea ce ridică suspiciuni legate de o „curățenie” de documente între timp.
Unii observatori citați de Liberation sugerează că instituțiile europene evită intenționat să sesizeze Parchetul European, pentru a nu păta reputația Comisiei Europene. Aceștia consideră că implicarea justiției ar putea declanșa o avalanșă de dezvăluiri și investigații suplimentare. Comisia susține că OLAF a acționat conform regulilor interne și că „se urmează procedurile prestabilite” pentru astfel de cazuri, fără a oferi alte detalii publice.
Scandalul atrage atenția și asupra unei posibile „filiere estoniene” la Bruxelles. Hololei face parte dintr-un grup influent de funcționari estonieni din cadrul Comisiei, cu legături vechi în structurile de putere ale fostului bloc sovietic. Din această rețea face parte și Margus Rahuoja, un alt fost oficial al Comisiei implicat într-un scandal de hărțuire sexuală și eliberat abia în 2022 după o investigație prelungită.
Rămâne de văzut dacă Ursula von der Leyen va lua măsuri ferme pentru a înlătura persoanele din această „filiere” sau dacă scandalul va fi gestionat discret, evitând o expunere care ar putea afecta încrederea în instituțiile europene.
