Cuplul prezidenţial, atât de încercat de responsabilitatea atribuţiilor mult prea mari pentru capacitatea sa de sinteză şi analiză, a simţit nevoia să-şi facă simţită prezenţa în spaţiul public şi fiindcă președintele României, Klaus Iohannis, se afla la Sibiu, acolo unde se află în fiecare week-end. de altfel, sâmbătă, 11.09.2021 a participat la evenimentul de dezvelire a statuii baronului Samuel von Brukenthal, personaj emblematic pentru istoria Transilvaniei, numit guvernator al marelui principat în 1777. Statuia a fost amplasată în faţa palatului din Piaţa Mare, fiind o creație a sculptorului Deak Arpad.
Nimic spectaculos şi nimic inadecvat în acest demers al preşedintelui dacă nu ar fi de punctat câteva detalii repetitive şi agasante prezente în mandatele lui Iohannis: servilismul presei în a lăuda ţinutele şi genunchii “Răvăşitoarei”, prezentă la eveniment tocmai pentru a culege laudele pentru simţul estetic despre care legenda spune că i-ar curge prin vene mai abitir decât sângele, figura inexpresivă a lui Klaus Iohannis care îl poate recomanda oricând pentru rolul majordomului Lurch din Familia Adams, dar mai ales narcisismul patologic pe care îl afişează cu atâta seninătate.
Pacienții cu tulburare de personalitate narcisică au convingerea că pot fi înțeleși sau se pot asocia doar cu alte persoane speciale sau cu statut înalt și au tendința de a atribui calități de “unic”, “perfect” sau “dotat” celor cu care au relații. Indivizii cu această tulburare cred că nevoile lor sunt speciale și dincolo de înțelegerea oamenilor obișnuiți. Stima de sine este crescută prin valoarea idealizată pe care o atribuie celor cu care se asociază. Insistă asupra faptului că au relații doar cu persoane de “vârf” (doctori, avocați, stiliști, profesori) sau că fac parte din “cele mai bune” instituții, dar pot nega apoi meritele celor care îi dezamagesc.
Sunt preocupaţi despre cât de bine se prezintă şi cât de favorabil sunt priviţi de ceilalţi, ceea ce frecvent ia forma nevoii constante de atenţie şi admiraţie. Se aşteaptă ca sosirea lor să fie primită cu mare fast şi sunt uimiţi dacă ceilalţi nu râvnesc la bunurile lor. Sentimentul că sunt îndreptăţiţi să primească favoruri este evident la aceşti indivizi, prin aşteptările nejustificate de a fi trataţi într-un mod deosebit de favorabil. Acest sentiment că li se cuvin favoruri, combinat cu lipsa de sensibilitate faţă de dorinţele şi nevoile celorlalţi, face ca aceşti indivizi să profite de ceilalţi, în mod voit sau inconştient.
În mod tipic, relaţiile interpersonale şi viaţa lor socială sunt afectate din cauza problemelor derivate din nevoia de admiraţie şi dispreţul relativ faţă de sentimentele celorlalţi. Deşi ambiţia şi încrederea arogantă în sine pot conduce la realizări deosebite, performanţa poate fi afectată de intoleranţa la critică şi eşec. Uneori funcţionarea profesională poate fi foarte slabă, reflectând neasumarea riscurilor în situaţii competitive sau de alt tip în care este posibil să eşueze.
Prezent la eveniment, Iohannis a ţinut un discurt mecanic în stilul caracteristic unui majordom, cu dicţia şi cu postura unui majordom, pe care, din respect pentru cei care simt româneşte nu pot să îl reproduc. Bref, preşedintele ne-a explicat, la fel ca unor elevi, cât de importantă este cultura şi educaţia în evoluţia unui popor şi că el însuşi, Klaus Iohannis, prin proiectul România educată a pus bazele unui asemenea demers.
Ce a uitat Iohannis să ne spună este că Samuel von Brukenthal a fost un nobil saș numit de Împărăteasa Maria Tereza a Austriei să conducă Transilvania, iar în perioada în care el a condus aceată regiune, armatele imperiale au înăbuşit răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, aceştia fiind ulterior arestaţi şi ucişi.
Mai mult decât atât, la Ţebea în data de 12.09.2021 a fost comemorată împlinirea a 149 de ani de la moartea lui Avram Iancu, un eveniment despre care nici preşedintele şi nici partidul de guvernământ nu s-au grăbit să vorbească, poate tocmai pentru că pentru narcisişti asocierea cu revoluţionarii, cu oamenii nevoiaşi sau cu cei care au luptat pentru păstrarea identităţii naţionale, nu le face cinste.
Ciprian Demeter
