În România, creșterea animalelor este în scădere de zeci de ani, sunt din ce în ce mai puține ferme, producția de lapte este, de asemenea, în scădere, iar de la schimbarea regimului din 1989, importul de lapte și produse lactate a crescut cu 1.846 la sută, scrie publicația maghiară Vilaggazdasag.
Deși, în acest an România a importat mai puțin lapte, cumpără totuși o cantitate uriașă de alimente din străinătate. Pe baza celor mai recente date, în primul semestru al acestui an, fabricile de procesare din România au colectat 626.088 de tone de lapte de vacă, cu 12,1 la sută mai mult decât în primele șase luni ale anului trecut. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) din București, în perioada de referință cea mai mare creștere a producției s-a înregistrat la smântâna destinată consumului (1,3 la sută), iar cea mai mare scădere (8,7 la sută) la laptele acru (iaurt, iaurt de băut, lapte condensat și alte produse lactate similare).
Importurile de lapte crud au scăzut cu 38,2 la sută în perioada 1 ianuarie-30 iunie a acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În luna iunie a acestui an, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă primită de fabricile de procesare din România a scăzut cu 5,9 la sută. Cel mai mult a scăzut cantitatea de unt produsă, cu 15 la sută, iar importurile de lapte crud au scăzut cu 26,9 la sută față de luna mai.
Comparativ cu luna iunie anul trecut, în a șasea lună a acestui an, procesatorii de lapte din România au preluat cu 7,3 la sută mai mult lapte de vacă. Cea mai mare creștere a producției (9,7 la sută) s-a înregistrat la unt, iar cea mai mare scădere (5,5 la sută) la laptele acru (iaurt, iaurt de băut, lapte condensat și alte produse lactate similare). Importul de lapte crud a scăzut cu 36,9 la sută în iunie comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, România este un importator imens de lapte, cumpărând anual peste 220 de milioane de litri de lapte din străinătate, din multe țări ale Europei.
Cea mai mare parte a laptelui vine în magazinele românești din Ungaria: anul trecut, companiile ungare au exportat în România lapte în valoare de peste 65 de milioane de euro.
În ceea ce privește exporturile către România, Polonia este următoarea țară în clasament (11 milioane de euro pe an), urmată de Cehia (8 milioane de euro), Germania (6 milioane de euro), dar și Irlanda și Spania contribuie la asigurarea aprovizionării cu lapte a gospodăriilor românești. Nu este întâmplător că România se află pe ultimul loc în clasament în UE în ceea ce privește producția de lapte, deoarece cantitatea de lapte de vacă per animal este de 3.362 de kilograme, comparativ, de exemplu, cu Danemarca, unde se produce de trei ori această cantitate. În România, creșterea animalelor este în scădere de zeci de ani, sunt din ce în ce mai puține ferme, creșterea vitelor se diminuează, iar producția de lapte este în scădere.
Din această cauză, de la schimbarea regimului din 1989, importurile de lapte și produse lactate au crescut cu 1.846 la sută. Crescătorii de animale din România se plâng de prețuri scăzute deoarece, în timp ce costul de producție al unui litru de lapte este de doi lei (1 leu = 77 forinți), cumpărătorii oferă în prezent fermierilor o sumă de aproximativ un leu; în toamna anului trecut, prețul de achiziție al laptelui crud încă se situa în jurul valorii de 2,80 lei. Din acest motiv, în această primăvară, fermierii din județul Sălaj au aruncat o cisternă de lapte pe stradă, astfel protestând împotriva prețurilor mici de achiziție a laptelui.
Producătorii, procesatorii, angrosiștii și lanțurile de supermarketuri din România – prin medierea Guvernului de la București – au convenit în aprilie să introducă reduceri voluntare de preț pe o perioadă de șase luni din luna mai pentru a diminua prețul de consum al laptelui oferit spre vânzare cu peste 7 lei (539 forinți) pe litru cu cel puțin 20 la sută. Acordul se aplică laptelui de origine română, iar reducerea de preț de cel puțin 20 la sută a fost împărțită în mod egal între procesatori și comercianți (presupunând o reducere de preț de cel puțin 10 la sută fiecare).
Datorită acestui fapt, prețul la raft al laptelui produs în România a scăzut în medie cu peste 20 la sută, după care scăderea a continuat ca urmare a decretului guvernamental de limitare a marjei comerciale. Potrivit analizei Consiliului Concurenței de la București, telemea (brânză românească) a fost cu aproape 13 la sută mai ieftină, iaurtul cu 9 la sută, iar laptele cu 7,8 la sută în prima săptămână a lunii august față de luna iunie.
