România se plânge de dependența energetică, plătește prețuri uriașe la curent și importă energie atunci când are cel mai mult nevoie. În același timp, Ministerul Mediului, condus de USR, ține frâna trasă pe unul dintre cele mai mari atuuri ale noastre: hidrocentralele.
În loc să investim în producție sigură și ieftină, proiectele sunt blocate sub pretextul protejării mediului. O scuză convenabilă, dar falsă, pentru că aceeași „grijă” nu există atunci când pădurile sunt rase la pământ și companiile austriece încarcă vagoane întregi cu lemn românesc. Dubla măsură este evidentă: la hidrocentrale, „nu se poate”, dar jaful din păduri merge înainte nestingherit.
România are nevoie disperată de energie curată și de independență. Hidrocentralele nu sunt doar o soluție, ci o necesitate strategică. Blocarea lor înseamnă să condamni milioane de oameni la facturi mai mari și o țară întreagă la vulnerabilitate economică.
USR s-a prezentat drept partidul „modernizării”, dar în practică este doar partidul piedicii. Sub masca protecției mediului, își face imagine politică, iar România rămâne pe loc. Iar când nu construiești hidrocentrale, nu protejezi natura, ci condamni economia.
