România, pe primul loc în UE la tinerii fără loc de muncă. Promisiunile premierului pentru mediul de afaceri și noua megatranșă de împrumuturi externe

Premierul Luca Niculescu încearcă să găsească soluții pentru criza tinerilor care nu au un loc de muncă în România. Șeful Executivului a recunoscut că țara noastră deține, din păcate, cea mai ridicată pondere a acestui fenomen din întreaga Uniune Europeană și a anunțat consultări directe cu ministrul Muncii și ministrul Finanțelor. Planul vizat urmărește facilitarea accesului tinerilor pe piața muncii, mesajul fiind transmis în cadrul unei întâlniri cu antreprenorii din România și Republica Moldova.
Premierul recunoaște că România are cea mai mare pondere de tineri fără loc de muncă din UE
Declarația a fost făcută publică printr-o postare pe Facebook, publicată de șeful Guvernului după participarea la cea de-a treia ediție a evenimentului dedicat antreprenorilor care construiesc România și Republica Moldova. Cu acel prilej, Luca Niculescu a pus pe masă prioritățile împărțite de Executiv cu mediul de afaceri.
Printre punctele centrale s-a aflat situația dramatică a tinerilor. Prim-ministrul a admis că România înregistrează cea mai mare pondere din UE în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu au un loc de muncă și nu urmează nicio formă de educație sau formare.
În acest sens, potrivit declarațiilor oficiale, au fost deja declanșate discuții aplicate cu ministrul Muncii și ministrul Finanțelor. Scopul declarat este identificarea unor măsuri concrete care să le deschidă tinerilor calea spre angajare. Cu toate acestea, Niculescu a evitat să ofere detalii despre instrumentele exacte luate în calcul sau calendarul concret al implementării acestora.
Premierul pune locurile de muncă în centrul dialogului cu antreprenorii
Problema generației tinere face parte dintr-o viziune economică mai amplă. Referitor la dialogul social, șeful Guvernului a subliniat că soluțiile trebuie găsite prin consultări permanente cu sindicatele și patronatele.
Miza principală rămâne protejarea locurilor de muncă existente și a puterii de cumpărare a cetățenilor. Luca Niculescu și-a rezumat apoi crezul economic într-o formulare directă adresată mediului privat.
„Dezvoltarea economiei și crearea de locuri de muncă – priorități comune ale Guvernului și mediului de afaceri”, a scris prim-ministrul pe rețeaua de socializare.
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele externe
În aceeași comunicare publică, premierul a ținut să amintească o altă mutare financiară majoră: România a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale de capital. Mai mult, interesul investitorilor a fost atât de ridicat încât cererea a depășit dublul sumei împrumutate.
Operațiunea s-a derulat pe 2 martie, prin intermediul unor eurobonduri structurate pe scadențe de 4, 8 și 12 ani. Mai exact, statul a atras 1,25 miliarde de euro pe 4 ani, 2 miliarde de euro pe 8 ani și 1,25 miliarde de euro pe 12 ani, ultima tranșă fiind emisă sub formă de obligațiuni verzi.
Tranzacția a fost coordonată de un consorțiu bancar format din BofA, Citi, Deutsche Bank, ING, JP Morgan și Societe Generale. Aceasta marchează a doua emisiune de acest gen a României, fondurile fiind direcționate spre acoperirea deficitului bugetar și rostogolirea datoriilor ajunse la scadență.
Conform datelor din piață, costurile de împrumut s-au situat între 5% și 7% pe an, în funcție de maturitatea titlurilor. Plasamentul s-a realizat într-un moment de prudență maximă pe piețele globale, chiar înaintea alegerilor intermediare din Statele Unite.
Privind spre rezultat, prim-ministrul a livrat și o interpretare de natură politică:
„Un semnal important al încrederii investitorilor în economia României”, a punctat șeful Executivului.
Niculescu leagă dezvoltarea țării de stabilitatea politică
În finalul mesajului său, șeful Guvernului a mutat accentul pe relația strategică cu Chișinăul, reafirmând sprijinul total pentru extinderea parteneriatului economic cu Republica Moldova.
Pe de altă parte, Luca Niculescu a ținut să sublinieze că viitorul economic al României depinde direct de climatul politic intern.
„Stabilitatea politică și încrederea investitorilor sunt esențiale pentru dezvoltarea țării”, a conchis prim-ministrul.