Imunitatea funcției și haina de magistrat au fost aruncate la coșul de gunoi la Constanța, fiind înlocuite cu metode demne de crima organizată și de poliția politică a regimurilor dictatoriale. O radiografie cruntă a documentelor din dosarele instrumentate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție scoate la iveală o caracatiță instituțională înfricoșătoare, în centrul căreia se află procurorii Teodor Niță (de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța) și Gigi Valentin Ștefan.

Dosarele instrumentate creionează un tablou în care parchetele, instituțiile statului de control (precum OPC / Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorului) și interesele imobiliare sau economice private s-au contopit într-o singură entitate mafiotă. Puterea conferită de lege a fost deturnată total de la scopul său constituțional, devenind un instrument de vendetă personală, presiune, șantaj și acumulare de averi.

Răzbunarea de la Barissimo: Când un procuror e refuzat la masă, se activează OPC-ul și se dă afară ospătărița

Unul dintre cele mai elocvente episoade ale abuzului de putere și ale utilizării instituțiilor statului ca pe o moșie personală este scandalul declanșat la restaurantul Barissimo Cocktail din Constanța (B-dul Ferdinand nr. 30), administrat prin societatea Pisco Sour SRL de către Ștefan Aurel Ciprian.

Totul a pornit la data de 13 noiembrie 2025, în jurul orei 08:30. Procurorul Teodor Niță, însoțit de un fost ofițer al Gărzii de Coastă, Iulian Albăceanu, s-a prezentat la local și s-a așezat la o masă care, în mod obișnuit, era ținută rezervată pentru alți clienți. Ospătărița Mădălina-Andreea Dumitru l-a rugat cu amabilitate să se mute la o altă masă, neavând un semn de rezervare pus. Reacția magistratului a fost una de o aroganță debordantă: a refuzat să se mute, a trântit demonstrativ cafelele pe masă, vărsându-le, și a plecat aruncând amenințări vulgare: „Lucrurile nu vor rămâne așa și o să vă fac mult bine”.

Pentru că și-a permis să-l trateze pe un „zeu” al Parchetului ca pe un client obișnuit, ospătărița a devenit ținta unui atac instituțional fără precedent:

• Control fulger și abuziv: Imediat după incident, intră în joc Horia Constantinescu, comisar șef adjunct la OPC Constanța la acea vreme. La solicitarea directă a procurorului Niță, OPC-ul a declanșat un control la sange, mobilizând comisarii (printre care Seian Giurgiu, Maria-Teodora Stoica, Silvia Olah și Aurelia Fâșie).
• Fals intelectual și înregistrări fictive: Pentru a da o aparență legală controlului comandat, s-a inventat o sesizare fantomă. O angajată a OPC (Stoica Maria) a completat o fișă de informație trecând la rubrica „datele reclamantului” un nume fictiv – „Gheghe Bianca”. Această sesizare mincinoasă a fost introdusă retroactiv în sistem pentru a justifica descinderea echipei de control.
• Sancțiuni draconice: Verificarea s-a soldat cu amenzi de 15.000 de lei și suspendarea activității pe o perioadă de 3 luni pentru Pisco Sour SRL (Barissimo), respectiv 5.000 de lei pentru Discount Provider SRL (Popina Bucătărie Locală).
• Teroarea locului de muncă: Speriat de anihilarea afacerii sale de către procuror, administratorul a fost nevoit să o concedieze de urgență pe ospătărița Mădălina Dumitru, căreia i s-a transmis că Teodor Niță „are o imagine de mafiot, de om influent” și se temea să nu se mai poată angaja niciodată în HORECA.

Un procuror care își folosește funcția pentru a distruge o ospătăriță pentru că nu i-a eliberat o masă la cafenea demonstrează o patologie a puterii incompatibilă cu statul de drept.

Trafic de influență la cel mai înalt nivel: Avocatul Lisievici, Horia Constantinescu și procuroarea Camelia Contoros

Conexiunile infracționale nu se opresc la nivelul județului Constanța, ci coboară în mecanismele fine ale sistemului judiciar prin intermediul unor unelte bine unsuroase.

Probele administrate de procurori relevă discuții tentaculare în care apar nume grele. Într-un proces-verbal de redare a unei înregistrări ambientale (din 08 mai 2026), se atestă cum avocatul Alexandru-Petru Lisievici-Brezeanu s-a prezentat la biroul unui inculpat pentru a-și îndeplini o promisiune făcută lui Horia Constantinescu: aceea de a interveni la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Mai exact, avocatul i-a transmis să vorbească cu procuroarea de caz, Camelia Contoros (descrisă în interceptări drept „serioasă, dar înceată”), cerându-i să „urgențeze puțin” o cauză aflată în lucru.

În același registru de trafic de influență se înscrie și comportamentul procurorului Gigi Valentin Ștefan. Interceptările și declarațiile din dosar arată cum acesta din urmă folosi rețeaua proprie pentru a obține soluții de condamnare sau de favorizare a unor apropiați — cum este cazul intervențiilor pentru polițistul Laurențiu Popescu, pedepsit la comanda sa pentru că amendase o societate administrată de un apropiat, Constantin Uda (patronul firmei de casă U.C.G. Construcții Ecologice), sau sprijinul acordat omului de afaceri Mihale Cartali, abonat la dezvoltări imobiliare sulfuroase în județ.

Dosare „dispunse la comandă” și preluări abuzive de cauze

Procurorul Teodor Niță a transformat prerogativa legală de preluare a dosarelor de la parchetele inferioare într-o armă de reglare de conturi și protecție a clientelei politice și economice.

Așa cum a declarat în fața anchetatorilor prim-procurorul Mihai-Alexandru Stanciu (de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța), Niță obișnuia să preia cauze de la unitățile inferioare invocând pretexte ridicole, precum că „vrea să le lucreze punctual” sau să le „reunească”. În realitate, aceste preluări aveau un singur scop: deturnarea cursului justiției, scoaserea de sub urmărire penală a unor indivizi conectați la rețea și fabricarea de probe false împotriva oponenților.

Un exemplu flagrant este dosarul nr. 601/2008/P/2024, instrumentat împotriva lui Sima Adrian Silviu (șef de serviciu în cadrul Gărzii de Coastă), unde procurorul Niță, sprijinit de ofițerii de poliție judiciară Sergiu Baciu, Cătălin Donciu și Alexandru Târnă, a „ticluit” probe false, ordonând măsuri preventive abuzive și ascunzând adevărul juridic.

Statul capturat de „procurorii-baroni”

Ceea ce au făcut Teodor Niță, Gigi Valentin Ștefan și acoliții lor la Constanța nu reprezintă o simplă scăpare profesională, ci o operă de criminalitate guler-al alb coordonată din interiorul sistemului judiciar. Faptele relevă „utilizarea mecanismelor urmăririi penale ca instrumente de realizare a unor interese străine de scopul justiției”.

Autoritatea statului a fost deturnată pentru a asigura avantaje economice unor firme de casă (precum UCG Construcții Ecologice), pentru a intimida antreprenorii incomodin și pentru a teroriza simplii cetățeni. Este vital ca aceste structuri mafiote, care au transformat instanțele și parchetele din Dobrogea în SRL-uri de presiune și șantaj, să fie complet anihilate, iar toți magistrații corupți și funcționarii complici din OPC să plătească cu ani grei de pușcărie pentru distrugerea statului de drept.