Giurgiu, „raiul” gropilor de gunoi clandestine. Zeci de tone de gunoi aruncate în râul Argeș

Distribuie acest articol!

Potrivit datelor oficiale, județul Giurgiu este pe lista puținelor județe din țară în care funcționează un sistem modern de gestionare a deșeurilor. Implementarea proiectului a costat aproape 140 milioane de lei, adică 28,5 milioane euro și are tot ce trebuie: depozitul ecologic de la Frătești pentru stocarea deșeurilor în următoarele două decenii, stații de sortare și compostare, mii de platforme de colectare a deșeurilor, etc, notează zin.ro.

Însă implementarea acestui proiect nu a schimbat prea mult situația de facto, pentru că imense cantități de deșeuri ajung în gropile de gunoi clandestine sau în apele Argeșului. La Comana, chiar primarul Aurel Enache păstorește de ani de zile o astfel de groapă de gunoi la care, chipurile, s-ar face o sortare a deșeurilor, dar în realitate gunoaiele depozitate acolo de mașinile primăriei sunt acoperite cu pământul excavat din malul de pământ. La Mihăilești, o altă groapă de gunoi a generat revolta localnicilor și explicația oficială a fost că acolo va fi o stație de sortare și sunt adunate mari cantități de gunoaie pentru testarea utilajelor.

Zeci de voluntari din București au încercat, la inițiativa jurnalistului Lucian Mândruță, o acțiune de colectare a deșeurilor dintr-o zonă de pe malul Dunării dar entuziasmul lor a fost descurajat de cantitățile imense de gunoaie aruncate acolo. Chiar și firma care asigură colectarea deșeurilor din 85% din localitățile din Giurgiu, Eco Green Construct SRL este implicată într-un dosar penal instrumentat de Parchetul Sectorului 1, pentru deversarea a sute de tone de deșeuri în apele Argeșului.

De zilele trecute a intrat în colaps și „Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor”, după ce depozitul ecologic de la Frătești a rămas fără firma de administrare. De pe data de 5 mai, Consiliul Județean (CJ) Giurgiu a reziliat contractul cu firma Eco Sud SA, care deținea contractul de administrare a depozitului, dar nu a plătit redevența.

Un „blazon” de 28,5 milioane euro

În răspunsul Ministerului Mediului la o interpelare în Parlament pe tema stadiului în care se află sistemele de management integrat al deșeurilor în toate județele, pasajul referitor la Giurgiu sună cum nu se poate mai bine: „La nivelul județului Giurgiu a fost implementat Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor Solide, finanțat prin FEDR POS Mediu. Beneficiarul proiectului este CJ Giurgiu. Valoarea proiectului este de 112.846.293 lei fără TVA, din care finanțarea nerambursabilă 82.923.449 lei. (Cu TVA, valoarea totală a proiectului a fost de 139,9 milioane lei, respectiv 28,5 milioane euro – n red).

Prin proiect s-au realizat: Centru de Management Integrat cuprinzând depozitul de deșeuri, stația de sortare (capacitate 10.000 tone/an), stația de compostare (capacitate 11.000 tone/an). S-au realizat 3 centre de colectare a deșeurilor voluminoase, DEEE și deșeuri mici periculoase, 114 platforme de colectare selectivă în mediu urban și 2.360 de platforme de colectare a deșeurilor mixte în mediul rural”, se spune în documentul Ministerului Mediului.

„Bijuteria coroanei”, depozitul ecologic care asigură depozitarea deșeurilor până în 2040

Implementarea proiectului a fost demarată în 2008, când a fost înființată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Management eficient pentru un Județ Curat”. Principalul obiectiv realizat în cadrul proiectului e depozitul „Centrul de Management Integrat al Deșeurilor” (CMID) de la Frătești, inaugurat în august 2017. Administrarea depozitului a fost atribuită firmei SC Eco Sud SA București, cu care CJ Giurgiu a încheiat Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciului de Operare al CMID Frătești nr 267/1971/15.11.2013. Valoarea contractului este de 3.228.425 lei/an.

Firma Eco Sud SA este controlată de Elena Șontelecan (65%) și de Cristian Cantemir (35%) și mai administrează depozitul din Bacău, Depozitul Ecologic Mofleni de la Craiova, Depozitul Central Mavrodin din Teleorman, Depozitul de Deșeuri Nepericuloase Girov și Depozitul Ecologic de la Vidra, din Ilfov. 

CMID Frătești, situat la 14 km de Giurgiu are o suprafață totală de 16,4 ha, din care 10,4 ha reprezintă zona destinată serviciilor logistice, zona destinată stocării deșeurilor, de 6 ha, fiind compartimentată în trei celule, prima de 1,88 ha, iar celelalte de câte 4,12 ha. În cadrul depozitului funcționează și o stație de sortare cu capacitatea de 30-33 de tone/zi și o stație de compostare cu capacitatea de 36,7 tone/zi. Capacitatea de depozitare a CMID este de 788.884 metri cubi, fiind asigurată depozitarea deșeurilor pentru o perioadă de 23 de ani.

Colectarea deșeurilor este realizată de Eco Green Construct SRL Adunații Copăceni, care colectează deșeurile din 85% din localitățile județului, Rosal Grup SA care colectează deșeuri din municipiul Giurgiu, Eufloral Eco SRL, care deservește cinci localități și alte cinci societăți de salubritate ce aparțin primăriilor unor comune.

„Războiul redevenței” la depozitul CMID Frătești

După trei ani în care sistemul a funcționat fără probleme, s-a ajuns la tensiuni între CJ Giurgiu și firma care administra CMID-ul. În mai 2020, timp de zece zile, toate deșeurile din județul Giurgiu au ajuns la un depozit din Călărași, după ce Eco Sud SA București a refuzat să mai primească deșeuri motivându-și măsura prin faptul că CJ  Giurgiu și Primăria Giurgiu sistaseră plata serviciilor încă din iulie 2019, sumele datorate fiind de peste 670.000 de lei.

În replică, președintele ADI „Management Eficient pentru un Județ Curat”, Cristian Gratianu declara că de fapt Eco Sud SA era datoare cu plata redevenței: „…referitor la acuzațiile că am avea să le plătim anumite sume de bani, nu este nimic adevărat. Din contră, Eco Sud trebuie să plătească redevența, pe care nu au achitat-o niciodată, din 2017, de când au preluat serviciul de depozitare”. Impasul a fost depășit la intervenția Gărzii de Mediu care amenința să aplice amenzi uriașe pentru „abandonarea deșeurilor în spații neautorizate”.

De pe 5 mai, CMID Frătești nu mai are firmă de administrare. CJ a reziliat contractul pentru că Eco Sud SA n-a plătit redevența

Începând cu data de 5 mai, CJ Giurgiu a reziliat contractul cu Eco Sud SA, care administra depozitul de la Frătești

Situația conflictuală de anul trecut s-a prelungit și în acest an și s-a ajuns la ruperea relațiilor. Începând cu data de 5 mai, CJ Giurgiu a reziliat contractul încheiat cu Eco Sud SA pentru administrarea CMID Frătești din cauză că firma nu a plătit redevența.

„Se stabilește data de 5 mai 2021 ca dată de reziliere a contractului” se spune în hotărârea CJ Giurgiu nr 96/20.04.2021, în care se mai precizează că „se constată neîndeplinirea, în termenul acordat contractual, de 90 de zile, de către Societatea Eco Sud SA, a obligației de plată a redevenței, conform Contractului de delegare a gestiunii serviciului de operare a CMID Frătești nr 267/1971/15.11.2013”.

Ce se va întâmpla în continuare cu deșeurile colectate din zecile de localități din Giurgiu? Probabil că o parte din ele vor ajunge, ca și în perioada crizei din mai 2020, la un depozit din Călărași. O altă parte din deșeurile colectate vor ajunge în gropile de gunoi clandestine, care au devenit o în tradiție în județul Giurgiu.

Groapa de gunoi clandestină de la Comana, „administrată” de primarul Aurel Enache

Sute de tone de deșeuri ajung în apele Argeșului

Cazul cel mai flagrant de depozitare ilegală a deșeurilor este cel al gropii clandestine din comuna Comana. Situația revoltătoare durează de ani de zile. Autospecialele de salubritate ale Primăriei Comana depozitează săptămânal tone de deșeuri menajere. Se profită de configurația taluzului malului Argeșului pentru a fi ascunsă groapa de gunoi. Deșeurile sunt depozitate în zone mai joase și taluzul este excavat pentru ca pământul să acopere gunoaiele.

Artizanul „afacerii” este chiar primarul din Comana, Aurel Enache, care susține că acolo ar fi o platformă pentru sortarea deșeurilor, amenajată pentru reducerea cantităților de deșeuri duse la depozit, primăria realizând astfel economii importante. „Nu mai plătesc decât două tone. Adică tot ce nu pot să arunc acolo, adică ce nu putrezește, pot să le duc acolo și mă costă doi lei”, susține primarul din Comana. Restul de deșeuri sunt aruncate, gratuit, pe malul Argeșului, unde sunt lăsate să „putrezească”, după cum spune primarul.

Tariful de depozitare a deșeurilor este de 174,95 lei/tonă, tarifele de sortate și compostare fiind de 0,01 lei/tonă. Primarul Aurel Enache ar trebui să plătească pentru 10 tone depozitate la Frătești suma de 1.750 de lei, dar plătește numai pentru două tone, adică 350 de lei. Practic, Primăria Comana face o economie de 1.400 de lei pentru nedepozitarea celor 8 tone de deșeuri care, potrivit primarului, ar fi „reciclate”. E cât se poate de clar că dezastrul ecologic de la Comana nu e provocat pentru economii de câteva mii de lei ci de insistența primarului de a se considera mai puternic decât legea.

Comisarii de la Gara de Mediu Giurgiu au mai mult respect pentru puterea politică a „baronetului” din Comana decât pentru lege

Voluntarii din București au eșuat în încercarea de a aduna deșeurile de la una din gropile clandestine din Giurgiu

În pofida relatărilor din presă, a reportajelor Pro TV care au prezentat de mai multe ori dezastrul ecologic de la Comana, Garda de Mediu Giurgiu a tolerat groapa de gunoi clandestină. Situația cea mai penibilă a fost înregistrată în primăvara lui 2018, când grămezile de gunoaie au luat foc și a fost nevoie de intervenția pompierilor. La solicitarea reporterilor Pro TV, șefa Gărzii de Mediu Giurgiu, Larisa Stocheci, a venit să vadă despre ce este vorba, dar a exclus că deșeurile sunt aruncate acolo de Primăria Comana, deși i-au fost arătate imagini cu o mașină de la primărie care tocmai descărcase deșeuri menajere. Șefa Gărzii de Mediu Giurgiu chiar a inventat o intervenție a Primăriei Comana pentru stingerea incendiului: „Păi, poate oamenii ăia de la primărie au venit să stingă!”.

Pentru că incendiul fusese înregistrat și în evidențele Inspectoratului pentru Situații de Urgență și situația nu mai putea fi trecută sub tăcere, a descins la Comana o echipă de la Garda de Mediu. În procesul verbal se menționează că au fost constatate „depozitări necontrolate de deșeuri de orice fel pe o suprafață de aproximativ 500 mp, suprafață situată în satul Grădiștea, comuna Comana”, dar se menționează că primarul din Comana nu știa de existența gropii de gunoi clandestine: „reprezentantul comunei Comana declară că nu are cunoștință de abandonarea deșeurilor în locuri neautorizate de către autospecialele deținute de Primăria Comana”.

Primăria Comana deținea Autorizația de Mediu nr 38/16.06.2016 pentru „colectarea deșeurilor nepericuloase” și deținea și contractul nr 38/09.07.2015, încheiat cu Ecorec SA Popești Leordeni, în vederea preluării deșeurilor spre depozitare la groapa de la Glina, dar primarul Aurel Enache nu a putut demonstra comisarilor Gărzii de Mediu cu vreun document că gunoaiele menajere de la Comana au ajuns la Glina. „La data controlului, nu s-au putut prezenta documente privind depozitarea deșeurilor la depozitul Glina”, au consemnat comisarii de la Garda de Mediu în procesul verbal.  În cele din urmă, Garda de Mediu Giurgiu a amendat Primăria Comana cu 15.000 de lei.

Povestea s-a repetat și în februarie 2020, când comisarul șef al Gărzii de Mediu Giurgiu, Larisa Stocheci, a fost surprinsă să afle că, în continuare, la groapa de gunoi clandestină de la Comana sunt depozitate deșeuri menajere.

Explicația protecției de care beneficiază primarul Aurel Enache în fața comisarilor Gărzii de Mediu Giurgiu constă în puterea politică pe care o deține, pentru că din cei 14 consilieri locali, 13 sunt reprezentanți ai PSD iar cel de al 14-lea este membru al ALDE. Nu este de mirare că primarul Enache este un „baronet” apropiat al „baronului” de Giurgiu, Nicolae Bădălău.

Efectele schimbării. În aprilie 2021, Comisariatul General al Gărzii de Mediu a amendat Primăria Comana cu 150.000 de lei

Primarul din Comana, Aurel Enache, un „baronet” mai puternic decât legea

Schimbările recente de la conducerea Gărzii de Mediu au adus și o modificare a atitudinii față de dezastrul ecologic provocat de primarul din Comana. Pe 7 aprilie 2021, o echipă de la Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu (nu de la Garda de Mediu Giurgiu) a constatat existenţa depozitului ilegal de deşeuri menajere de pe malul Argeşului, în localitatea Grădiştea, comuna Comana și primăria a fost amendată cu 150.000 de lei.

„Pe acest teren erau depozitate, în vederea eliminării, deşeuri colectate prin serviciul de salubrizare Primăria Comana. Scopul era evitarea plății taxelor de depozitare în cadrul unui amplasament autorizat. Această faptă nesăbuită a afectat o suprafaţă de cca 1–1,5 ha, existând suspiciuni de degradare, inclusiv a factorilor de mediu. Faptele au fost sancţionate contravenţional cu amenzi în cuantum de 150.000 lei, existând posibilitatea suspendării activităţii de salubrizare”, se spune în comunicatul Gărzii de Mediu.

Firma de salubrizare a județului Giurgiu și Palatului Cotroceni, a deversat în Argeș sute de tone de deșeuri

La groapa de gunoi de la Comana, deșeurile sunt acoperite cu pământul excavat din mal

Cu depozitarea ilegală a deșeurilor se ocupă și principala firmă de colectare a deșeurilor din județul Giurgiu, Eco Green Construct, care asigură salubrizarea în 85% din localități. În februarie 2021, procurorii de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 au trimis în judecată dosarul în care patronul Eco Green Construct SRL Adunații Copăceni, George Alexandru Mănescu, în vârstă de 32 de ani,  este acuzat de deversări ilegale de deșeuri în râul Argeș. În martie 2020, Parchetul, Poliția și Garda de Mediu, au descins la sediile mai multor firme de colectare a deșeurilor, printre care se afla și Eco Green Construct, firma pusă sub acuzare împreună cu trei persoane pentru deversări de deșeuri în Argeș.

„În perioada 26.07.2019-22.10.2019, o societate comercială care colecta, transporta și depozita deșeuri municipale și deșeuri de origine animală din parcurile din Sectorul 1 București, a deversat în apă și a introdus în sol sute de tone de deșeuri, respectiv le-a îngropat în sol în zona unor balastiere din județele Ilfov și Giurgiu și le-a deversat în albia râului Argeș, fără respectarea prevederilor legale, aducând un prejudiciu semnificativ mediului”, se spunea în rechizitoriul Parchetului. Procurorii au luat măsura sechestrului asigurător asupra activelor firmei și administratorului acesteia, până la concurența sumei de 6 milioane de lei. Patronul Eco Green a fost arestat preventiv pentru 30 de zile.

Firma din Adunații Copăceni avea 37 de salariați și o cifră de afaceri de 6,3 milioane de lei, înregistrând un profit net de 2,3 milioane de lei, dar avea și un portofoliu important.


Distribuie acest articol!
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: