Eurobarometru corupție: 83% dintre români sunt convinși că există corupție în România

Comisia Europeană a publicat miercuri, 10 iunie, rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru special privind corupția. Conform sondajului, corupția este inacceptabilă pentru o majoritate considerabilă a europenilor (69 %). Puțin peste șapte din zece europeni cred că, în țara lor, corupția este larg răspândită și că există corupție în instituțiile publice naționale (70 %), dar și în rândul partidelor politice și al politicienilor (53 %).

Din 2013, proporția respondenților care consideră corupția ca fiind larg răspândită a scăzut în 18 state membre și doar o minoritate a europenilor (26 %) consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Deși natura și extinderea corupției variază de la un stat membru la altul, corupția are efecte negative asupra Uniuni Europene în general. Comisia își intensifică lupta împotriva corupției. Am elaborat norme noi pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei și a corupției, am consolidat procedurile administrative și penale, iar Parchetul European este în curs de înființare. Legislația europeană în alte domenii, precum combaterea spălării banilor și achizițiile publice, include, de asemenea, dispoziții importante împotriva corupției.

În domeniul recuperării activelor, a fost inițiată o nouă legislație pentru a asigura recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare. Sondajul privind atitudinile publicului față de corupție poate fi consultat online, iar mai multe informații cu privire la activitățile Comisiei în materie de combatere a corupției sunt disponibile aici.

83% dintre români sunt convinși că există corupție în România și ca nivelul acesteia s-a amplificat între 2017-2019

Referitor la percepția privind răspândirea și evoluția corupției în ultimii trei ani în România, 83% dintre români sunt convinși că există probleme de corupție în țară, iar 48% dintre aceștia consideră că fenomenul s-a amplificat între 2017-2019. Această percepție este mai accentuată în România, față de UE, unde doar 71% dintre europeni au identificat existența fenomenului, în timp ce doar 42% au declarat că acesta s-a exacerbat. 

De asemenea, 78% dintre respondenții români sunt „total de acord” că există corupție în instituțiile publice atât de la nivel național, cât și de la nivel regional și local, față de peste 68% dintre respondenții din UE.

Aproximativ jumătate dintre români (48%) consideră că mita și abuzul de putere pentru câștig personal sunt cele mai răspândite în sănătate, poliție și în rândul partidelor politice (ambele 41%), precum și printre politicienii de la toate nivelurile administrative (36) și în educație (29%). Instituțiile financiare/bancare și mediul privat ar fi printre sectoarele cel mai puțin afectate de luarea de mită și abuzul de putere dintre domeniile de activitate ale Eurobarometrului. De cealaltă parte, 53% dintre europeni identifică problema cea mai gravă cu mita și abuzul de putere în rândul partidelor politice și al politicienilor de la nivel național, regional sau local (49%), în timp ce domeniile cel mai puțin afectate de aceste practici sunt educația (13%), instituțiile de asigurări sociale și de asistență socială (15%) sau procuratura (16%) și tribunalele (19%).

Comisia Europeană a publicat miercuri, 10 iunie, rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru special privind corupția. Conform sondajului, corupția este inacceptabilă pentru o majoritate considerabilă a europenilor (69 %). Puțin peste șapte din zece europeni cred că, în țara lor, corupția este larg răspândită și că există corupție în instituțiile publice naționale (70 %), dar și în rândul partidelor politice și al politicienilor (53 %).

Din 2013, proporția respondenților care consideră corupția ca fiind larg răspândită a scăzut în 18 state membre și doar o minoritate a europenilor (26 %) consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Deși natura și extinderea corupției variază de la un stat membru la altul, corupția are efecte negative asupra Uniuni Europene în general. Comisia își intensifică lupta împotriva corupției. Am elaborat norme noi pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei și a corupției, am consolidat procedurile administrative și penale, iar Parchetul European este în curs de înființare. Legislația europeană în alte domenii, precum combaterea spălării banilor și achizițiile publice, include, de asemenea, dispoziții importante împotriva corupției.

În domeniul recuperării activelor, a fost inițiată o nouă legislație pentru a asigura recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare. Sondajul privind atitudinile publicului față de corupție poate fi consultat online, iar mai multe informații cu privire la activitățile Comisiei în materie de combatere a corupției sunt disponibile aici.

83% dintre români sunt convinși că există corupție în România și ca nivelul acesteia s-a amplificat între 2017-2019

Referitor la percepția privind răspândirea și evoluția corupției în ultimii trei ani în România, 83% dintre români sunt convinși că există probleme de corupție în țară, iar 48% dintre aceștia consideră că fenomenul s-a amplificat între 2017-2019. Această percepție este mai accentuată în România, față de UE, unde doar 71% dintre europeni au identificat existența fenomenului, în timp ce doar 42% au declarat că acesta s-a exacerbat. 

De asemenea, 78% dintre respondenții români sunt „total de acord” că există corupție în instituțiile publice atât de la nivel național, cât și de la nivel regional și local, față de peste 68% dintre respondenții din UE.

Aproximativ jumătate dintre români (48%) consideră că mita și abuzul de putere pentru câștig personal sunt cele mai răspândite în sănătate, poliție și în rândul partidelor politice (ambele 41%), precum și printre politicienii de la toate nivelurile administrative (36) și în educație (29%). Instituțiile financiare/bancare și mediul privat ar fi printre sectoarele cel mai puțin afectate de luarea de mită și abuzul de putere dintre domeniile de activitate ale Eurobarometrului. De cealaltă parte, 53% dintre europeni identifică problema cea mai gravă cu mita și abuzul de putere în rândul partidelor politice și al politicienilor de la nivel național, regional sau local (49%), în timp ce domeniile cel mai puțin afectate de aceste practici sunt educația (13%), instituțiile de asigurări sociale și de asistență socială (15%) sau procuratura (16%) și tribunalele (19%).

În ceea ce privește raportarea corupției către autoritățile abilitate, peste 28% dintre respondenții români sunt de părere că acest lucru ar fi inutil deoarece fie este dificil să dovedească ceva, fie persoanele vinovate nu vor fi pedepsite sau cazurile de corupție sunt cunoscute, dar ignorate. De asemenea, 25% din români nu ar raporta un caz de corupție deoarece nu există protecție pentru denunțător. 

Comisia Europeană a publicat miercuri, 10 iunie, rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru special privind corupția. Conform sondajului, corupția este inacceptabilă pentru o majoritate considerabilă a europenilor (69 %). Puțin peste șapte din zece europeni cred că, în țara lor, corupția este larg răspândită și că există corupție în instituțiile publice naționale (70 %), dar și în rândul partidelor politice și al politicienilor (53 %).

Din 2013, proporția respondenților care consideră corupția ca fiind larg răspândită a scăzut în 18 state membre și doar o minoritate a europenilor (26 %) consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Deși natura și extinderea corupției variază de la un stat membru la altul, corupția are efecte negative asupra Uniuni Europene în general. Comisia își intensifică lupta împotriva corupției. Am elaborat norme noi pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei și a corupției, am consolidat procedurile administrative și penale, iar Parchetul European este în curs de înființare. Legislația europeană în alte domenii, precum combaterea spălării banilor și achizițiile publice, include, de asemenea, dispoziții importante împotriva corupției.

În domeniul recuperării activelor, a fost inițiată o nouă legislație pentru a asigura recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare. Sondajul privind atitudinile publicului față de corupție poate fi consultat online, iar mai multe informații cu privire la activitățile Comisiei în materie de combatere a corupției sunt disponibile aici.

83% dintre români sunt convinși că există corupție în România și ca nivelul acesteia s-a amplificat între 2017-2019

Referitor la percepția privind răspândirea și evoluția corupției în ultimii trei ani în România, 83% dintre români sunt convinși că există probleme de corupție în țară, iar 48% dintre aceștia consideră că fenomenul s-a amplificat între 2017-2019. Această percepție este mai accentuată în România, față de UE, unde doar 71% dintre europeni au identificat existența fenomenului, în timp ce doar 42% au declarat că acesta s-a exacerbat. 

De asemenea, 78% dintre respondenții români sunt „total de acord” că există corupție în instituțiile publice atât de la nivel național, cât și de la nivel regional și local, față de peste 68% dintre respondenții din UE.

Aproximativ jumătate dintre români (48%) consideră că mita și abuzul de putere pentru câștig personal sunt cele mai răspândite în sănătate, poliție și în rândul partidelor politice (ambele 41%), precum și printre politicienii de la toate nivelurile administrative (36) și în educație (29%). Instituțiile financiare/bancare și mediul privat ar fi printre sectoarele cel mai puțin afectate de luarea de mită și abuzul de putere dintre domeniile de activitate ale Eurobarometrului. De cealaltă parte, 53% dintre europeni identifică problema cea mai gravă cu mita și abuzul de putere în rândul partidelor politice și al politicienilor de la nivel național, regional sau local (49%), în timp ce domeniile cel mai puțin afectate de aceste practici sunt educația (13%), instituțiile de asigurări sociale și de asistență socială (15%) sau procuratura (16%) și tribunalele (19%).

În ceea ce privește raportarea corupției către autoritățile abilitate, peste 28% dintre respondenții români sunt de părere că acest lucru ar fi inutil deoarece fie este dificil să dovedească ceva, fie persoanele vinovate nu vor fi pedepsite sau cazurile de corupție sunt cunoscute, dar ignorate. De asemenea, 25% din români nu ar raporta un caz de corupție deoarece nu există protecție pentru denunțător. 

Dacă ar trebui să înainteze o plângere referitoare la acest caz de corupție, 37% dintre români ar avea cea mai mare încredere privind rezolvarea acestuia în Poliție, iar 30% în agenția anticorupție specializată. Cea mai puțină încredere privind rezolvarea cazului de corupție românii o au în sistemul național de justiție (11%), ombudsmanul național sau instituțiile UE (ambele 6%).

Comisia Europeană a publicat miercuri, 10 iunie, rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru special privind corupția. Conform sondajului, corupția este inacceptabilă pentru o majoritate considerabilă a europenilor (69 %). Puțin peste șapte din zece europeni cred că, în țara lor, corupția este larg răspândită și că există corupție în instituțiile publice naționale (70 %), dar și în rândul partidelor politice și al politicienilor (53 %).

Din 2013, proporția respondenților care consideră corupția ca fiind larg răspândită a scăzut în 18 state membre și doar o minoritate a europenilor (26 %) consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Deși natura și extinderea corupției variază de la un stat membru la altul, corupția are efecte negative asupra Uniuni Europene în general. Comisia își intensifică lupta împotriva corupției. Am elaborat norme noi pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei și a corupției, am consolidat procedurile administrative și penale, iar Parchetul European este în curs de înființare. Legislația europeană în alte domenii, precum combaterea spălării banilor și achizițiile publice, include, de asemenea, dispoziții importante împotriva corupției.

În domeniul recuperării activelor, a fost inițiată o nouă legislație pentru a asigura recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare. Sondajul privind atitudinile publicului față de corupție poate fi consultat online, iar mai multe informații cu privire la activitățile Comisiei în materie de combatere a corupției sunt disponibile aici.

83% dintre români sunt convinși că există corupție în România și ca nivelul acesteia s-a amplificat între 2017-2019

Referitor la percepția privind răspândirea și evoluția corupției în ultimii trei ani în România, 83% dintre români sunt convinși că există probleme de corupție în țară, iar 48% dintre aceștia consideră că fenomenul s-a amplificat între 2017-2019. Această percepție este mai accentuată în România, față de UE, unde doar 71% dintre europeni au identificat existența fenomenului, în timp ce doar 42% au declarat că acesta s-a exacerbat. 

De asemenea, 78% dintre respondenții români sunt „total de acord” că există corupție în instituțiile publice atât de la nivel național, cât și de la nivel regional și local, față de peste 68% dintre respondenții din UE.

Aproximativ jumătate dintre români (48%) consideră că mita și abuzul de putere pentru câștig personal sunt cele mai răspândite în sănătate, poliție și în rândul partidelor politice (ambele 41%), precum și printre politicienii de la toate nivelurile administrative (36) și în educație (29%). Instituțiile financiare/bancare și mediul privat ar fi printre sectoarele cel mai puțin afectate de luarea de mită și abuzul de putere dintre domeniile de activitate ale Eurobarometrului. De cealaltă parte, 53% dintre europeni identifică problema cea mai gravă cu mita și abuzul de putere în rândul partidelor politice și al politicienilor de la nivel național, regional sau local (49%), în timp ce domeniile cel mai puțin afectate de aceste practici sunt educația (13%), instituțiile de asigurări sociale și de asistență socială (15%) sau procuratura (16%) și tribunalele (19%).

În ceea ce privește raportarea corupției către autoritățile abilitate, peste 28% dintre respondenții români sunt de părere că acest lucru ar fi inutil deoarece fie este dificil să dovedească ceva, fie persoanele vinovate nu vor fi pedepsite sau cazurile de corupție sunt cunoscute, dar ignorate. De asemenea, 25% din români nu ar raporta un caz de corupție deoarece nu există protecție pentru denunțător. 

Dacă ar trebui să înainteze o plângere referitoare la acest caz de corupție, 37% dintre români ar avea cea mai mare încredere privind rezolvarea acestuia în Poliție, iar 30% în agenția anticorupție specializată. Cea mai puțină încredere privind rezolvarea cazului de corupție românii o au în sistemul național de justiție (11%), ombudsmanul național sau instituțiile UE (ambele 6%).

Sursa: www.caleaeuropeana.ro

  • Uite cine vorbește: guvernul PNL știe doar să fure și să risipească
    Marcel Ciolacu, președintele PNL, lansează un discurs dur la adresa PNL acuzând guvernarea liberală de furt. Dar uite cine vorbește, președintele unui partid care a reușit să dea cei mai mulți președinți condamnați penal din ultimii 30 de ani. Sigur că nu ne este rușine nici cu PDL, să ne scuzați: PNL. Iată ce spune
  • Voiculescu către Orban: în 15 ani nu ați depășit 15%. Cum se spune pe românește: CIOCUL MIC
    Vlad Voiculescu, președintele PLUS București, aruncă cu săgeți către premierul României, Ludovic ORBAN: „Singura condiție pe care o punem în crearea unei alianțe la nivel de București este să avem candidați la primăriile de sector care să nu fie doar anti-PSD, ci candidați care să nu fi avut vreo legatură solida cu PSD în ultimii
  • Rareș Bogdan, acuzații grave la adresa CCR după decizia acesteia privind carantina și izolarea
    Rareș Bogdan, prim-vicepreședintele PNL, acuză Curtea Constituțională că „subminează statul român” după decizia prin care a declarat neconstituționale carantina, izolarea, dar și internarea pacienților Covid prin ordin de ministru. „Totul depinde de conștiința fiecăruia de acum. Constituția spune că statul este obligat să ia masuri pentru asigurarea sănătății publice. Putem spune acum că CCR subminează statul român”, a comentat
  • Proiectul de lege privind cerinţele CCR este gata; mâine îl punem pe ordinea de zi a Guvernului
    Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat duminică, faptul că proiectul de lege pentru punerea în concordanţă a cerinţelor Curţii Constituţionale privind carantinarea şi izolarea persoanelor cu COVID-19 este gata, acesta urmând să fie pus, luni, pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern. „Noi suntem în acest moment, începând de vineri, de când a apărut
  • Papa susține încetarea conflictelor în lume pentru stoparea pandemiei
    Duminică, Papa Francisc a salutat rezoluţia adoptată miercuri de Consiliul de Securitate al ONU prin care se solicită încetarea conflictelor în lume pentru a facilita lupta împotriva pandemiei de coronavirus. „Cererea unei încetări a focului pe plan mondial şi imediat, care ar permite să se ajungă la pacea şi securitatea necesare pentru a furniza ajutorul
%d blogeri au apreciat: