Eurobarometru corupție: 83% dintre români sunt convinși că există corupție în România

Comisia Europeană a publicat miercuri, 10 iunie, rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru special privind corupția. Conform sondajului, corupția este inacceptabilă pentru o majoritate considerabilă a europenilor (69 %). Puțin peste șapte din zece europeni cred că, în țara lor, corupția este larg răspândită și că există corupție în instituțiile publice naționale (70 %), dar și în rândul partidelor politice și al politicienilor (53 %).

Din 2013, proporția respondenților care consideră corupția ca fiind larg răspândită a scăzut în 18 state membre și doar o minoritate a europenilor (26 %) consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Deși natura și extinderea corupției variază de la un stat membru la altul, corupția are efecte negative asupra Uniuni Europene în general. Comisia își intensifică lupta împotriva corupției. Am elaborat norme noi pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei și a corupției, am consolidat procedurile administrative și penale, iar Parchetul European este în curs de înființare. Legislația europeană în alte domenii, precum combaterea spălării banilor și achizițiile publice, include, de asemenea, dispoziții importante împotriva corupției.

În domeniul recuperării activelor, a fost inițiată o nouă legislație pentru a asigura recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare. Sondajul privind atitudinile publicului față de corupție poate fi consultat online, iar mai multe informații cu privire la activitățile Comisiei în materie de combatere a corupției sunt disponibile aici.

83% dintre români sunt convinși că există corupție în România și ca nivelul acesteia s-a amplificat între 2017-2019

Referitor la percepția privind răspândirea și evoluția corupției în ultimii trei ani în România, 83% dintre români sunt convinși că există probleme de corupție în țară, iar 48% dintre aceștia consideră că fenomenul s-a amplificat între 2017-2019. Această percepție este mai accentuată în România, față de UE, unde doar 71% dintre europeni au identificat existența fenomenului, în timp ce doar 42% au declarat că acesta s-a exacerbat. 

De asemenea, 78% dintre respondenții români sunt „total de acord” că există corupție în instituțiile publice atât de la nivel național, cât și de la nivel regional și local, față de peste 68% dintre respondenții din UE.

Aproximativ jumătate dintre români (48%) consideră că mita și abuzul de putere pentru câștig personal sunt cele mai răspândite în sănătate, poliție și în rândul partidelor politice (ambele 41%), precum și printre politicienii de la toate nivelurile administrative (36) și în educație (29%). Instituțiile financiare/bancare și mediul privat ar fi printre sectoarele cel mai puțin afectate de luarea de mită și abuzul de putere dintre domeniile de activitate ale Eurobarometrului. De cealaltă parte, 53% dintre europeni identifică problema cea mai gravă cu mita și abuzul de putere în rândul partidelor politice și al politicienilor de la nivel național, regional sau local (49%), în timp ce domeniile cel mai puțin afectate de aceste practici sunt educația (13%), instituțiile de asigurări sociale și de asistență socială (15%) sau procuratura (16%) și tribunalele (19%).

Comisia Europeană a publicat miercuri, 10 iunie, rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru special privind corupția. Conform sondajului, corupția este inacceptabilă pentru o majoritate considerabilă a europenilor (69 %). Puțin peste șapte din zece europeni cred că, în țara lor, corupția este larg răspândită și că există corupție în instituțiile publice naționale (70 %), dar și în rândul partidelor politice și al politicienilor (53 %).

Din 2013, proporția respondenților care consideră corupția ca fiind larg răspândită a scăzut în 18 state membre și doar o minoritate a europenilor (26 %) consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Deși natura și extinderea corupției variază de la un stat membru la altul, corupția are efecte negative asupra Uniuni Europene în general. Comisia își intensifică lupta împotriva corupției. Am elaborat norme noi pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei și a corupției, am consolidat procedurile administrative și penale, iar Parchetul European este în curs de înființare. Legislația europeană în alte domenii, precum combaterea spălării banilor și achizițiile publice, include, de asemenea, dispoziții importante împotriva corupției.

În domeniul recuperării activelor, a fost inițiată o nouă legislație pentru a asigura recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare. Sondajul privind atitudinile publicului față de corupție poate fi consultat online, iar mai multe informații cu privire la activitățile Comisiei în materie de combatere a corupției sunt disponibile aici.

83% dintre români sunt convinși că există corupție în România și ca nivelul acesteia s-a amplificat între 2017-2019

Referitor la percepția privind răspândirea și evoluția corupției în ultimii trei ani în România, 83% dintre români sunt convinși că există probleme de corupție în țară, iar 48% dintre aceștia consideră că fenomenul s-a amplificat între 2017-2019. Această percepție este mai accentuată în România, față de UE, unde doar 71% dintre europeni au identificat existența fenomenului, în timp ce doar 42% au declarat că acesta s-a exacerbat. 

De asemenea, 78% dintre respondenții români sunt „total de acord” că există corupție în instituțiile publice atât de la nivel național, cât și de la nivel regional și local, față de peste 68% dintre respondenții din UE.

Aproximativ jumătate dintre români (48%) consideră că mita și abuzul de putere pentru câștig personal sunt cele mai răspândite în sănătate, poliție și în rândul partidelor politice (ambele 41%), precum și printre politicienii de la toate nivelurile administrative (36) și în educație (29%). Instituțiile financiare/bancare și mediul privat ar fi printre sectoarele cel mai puțin afectate de luarea de mită și abuzul de putere dintre domeniile de activitate ale Eurobarometrului. De cealaltă parte, 53% dintre europeni identifică problema cea mai gravă cu mita și abuzul de putere în rândul partidelor politice și al politicienilor de la nivel național, regional sau local (49%), în timp ce domeniile cel mai puțin afectate de aceste practici sunt educația (13%), instituțiile de asigurări sociale și de asistență socială (15%) sau procuratura (16%) și tribunalele (19%).

În ceea ce privește raportarea corupției către autoritățile abilitate, peste 28% dintre respondenții români sunt de părere că acest lucru ar fi inutil deoarece fie este dificil să dovedească ceva, fie persoanele vinovate nu vor fi pedepsite sau cazurile de corupție sunt cunoscute, dar ignorate. De asemenea, 25% din români nu ar raporta un caz de corupție deoarece nu există protecție pentru denunțător. 

Comisia Europeană a publicat miercuri, 10 iunie, rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru special privind corupția. Conform sondajului, corupția este inacceptabilă pentru o majoritate considerabilă a europenilor (69 %). Puțin peste șapte din zece europeni cred că, în țara lor, corupția este larg răspândită și că există corupție în instituțiile publice naționale (70 %), dar și în rândul partidelor politice și al politicienilor (53 %).

Din 2013, proporția respondenților care consideră corupția ca fiind larg răspândită a scăzut în 18 state membre și doar o minoritate a europenilor (26 %) consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Deși natura și extinderea corupției variază de la un stat membru la altul, corupția are efecte negative asupra Uniuni Europene în general. Comisia își intensifică lupta împotriva corupției. Am elaborat norme noi pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei și a corupției, am consolidat procedurile administrative și penale, iar Parchetul European este în curs de înființare. Legislația europeană în alte domenii, precum combaterea spălării banilor și achizițiile publice, include, de asemenea, dispoziții importante împotriva corupției.

În domeniul recuperării activelor, a fost inițiată o nouă legislație pentru a asigura recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare. Sondajul privind atitudinile publicului față de corupție poate fi consultat online, iar mai multe informații cu privire la activitățile Comisiei în materie de combatere a corupției sunt disponibile aici.

83% dintre români sunt convinși că există corupție în România și ca nivelul acesteia s-a amplificat între 2017-2019

Referitor la percepția privind răspândirea și evoluția corupției în ultimii trei ani în România, 83% dintre români sunt convinși că există probleme de corupție în țară, iar 48% dintre aceștia consideră că fenomenul s-a amplificat între 2017-2019. Această percepție este mai accentuată în România, față de UE, unde doar 71% dintre europeni au identificat existența fenomenului, în timp ce doar 42% au declarat că acesta s-a exacerbat. 

De asemenea, 78% dintre respondenții români sunt „total de acord” că există corupție în instituțiile publice atât de la nivel național, cât și de la nivel regional și local, față de peste 68% dintre respondenții din UE.

Aproximativ jumătate dintre români (48%) consideră că mita și abuzul de putere pentru câștig personal sunt cele mai răspândite în sănătate, poliție și în rândul partidelor politice (ambele 41%), precum și printre politicienii de la toate nivelurile administrative (36) și în educație (29%). Instituțiile financiare/bancare și mediul privat ar fi printre sectoarele cel mai puțin afectate de luarea de mită și abuzul de putere dintre domeniile de activitate ale Eurobarometrului. De cealaltă parte, 53% dintre europeni identifică problema cea mai gravă cu mita și abuzul de putere în rândul partidelor politice și al politicienilor de la nivel național, regional sau local (49%), în timp ce domeniile cel mai puțin afectate de aceste practici sunt educația (13%), instituțiile de asigurări sociale și de asistență socială (15%) sau procuratura (16%) și tribunalele (19%).

În ceea ce privește raportarea corupției către autoritățile abilitate, peste 28% dintre respondenții români sunt de părere că acest lucru ar fi inutil deoarece fie este dificil să dovedească ceva, fie persoanele vinovate nu vor fi pedepsite sau cazurile de corupție sunt cunoscute, dar ignorate. De asemenea, 25% din români nu ar raporta un caz de corupție deoarece nu există protecție pentru denunțător. 

Dacă ar trebui să înainteze o plângere referitoare la acest caz de corupție, 37% dintre români ar avea cea mai mare încredere privind rezolvarea acestuia în Poliție, iar 30% în agenția anticorupție specializată. Cea mai puțină încredere privind rezolvarea cazului de corupție românii o au în sistemul național de justiție (11%), ombudsmanul național sau instituțiile UE (ambele 6%).

Comisia Europeană a publicat miercuri, 10 iunie, rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru special privind corupția. Conform sondajului, corupția este inacceptabilă pentru o majoritate considerabilă a europenilor (69 %). Puțin peste șapte din zece europeni cred că, în țara lor, corupția este larg răspândită și că există corupție în instituțiile publice naționale (70 %), dar și în rândul partidelor politice și al politicienilor (53 %).

Din 2013, proporția respondenților care consideră corupția ca fiind larg răspândită a scăzut în 18 state membre și doar o minoritate a europenilor (26 %) consideră că viața de zi cu zi le este afectată de corupție. Deși natura și extinderea corupției variază de la un stat membru la altul, corupția are efecte negative asupra Uniuni Europene în general. Comisia își intensifică lupta împotriva corupției. Am elaborat norme noi pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei și a corupției, am consolidat procedurile administrative și penale, iar Parchetul European este în curs de înființare. Legislația europeană în alte domenii, precum combaterea spălării banilor și achizițiile publice, include, de asemenea, dispoziții importante împotriva corupției.

În domeniul recuperării activelor, a fost inițiată o nouă legislație pentru a asigura recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare. Sondajul privind atitudinile publicului față de corupție poate fi consultat online, iar mai multe informații cu privire la activitățile Comisiei în materie de combatere a corupției sunt disponibile aici.

83% dintre români sunt convinși că există corupție în România și ca nivelul acesteia s-a amplificat între 2017-2019

Referitor la percepția privind răspândirea și evoluția corupției în ultimii trei ani în România, 83% dintre români sunt convinși că există probleme de corupție în țară, iar 48% dintre aceștia consideră că fenomenul s-a amplificat între 2017-2019. Această percepție este mai accentuată în România, față de UE, unde doar 71% dintre europeni au identificat existența fenomenului, în timp ce doar 42% au declarat că acesta s-a exacerbat. 

De asemenea, 78% dintre respondenții români sunt „total de acord” că există corupție în instituțiile publice atât de la nivel național, cât și de la nivel regional și local, față de peste 68% dintre respondenții din UE.

Aproximativ jumătate dintre români (48%) consideră că mita și abuzul de putere pentru câștig personal sunt cele mai răspândite în sănătate, poliție și în rândul partidelor politice (ambele 41%), precum și printre politicienii de la toate nivelurile administrative (36) și în educație (29%). Instituțiile financiare/bancare și mediul privat ar fi printre sectoarele cel mai puțin afectate de luarea de mită și abuzul de putere dintre domeniile de activitate ale Eurobarometrului. De cealaltă parte, 53% dintre europeni identifică problema cea mai gravă cu mita și abuzul de putere în rândul partidelor politice și al politicienilor de la nivel național, regional sau local (49%), în timp ce domeniile cel mai puțin afectate de aceste practici sunt educația (13%), instituțiile de asigurări sociale și de asistență socială (15%) sau procuratura (16%) și tribunalele (19%).

În ceea ce privește raportarea corupției către autoritățile abilitate, peste 28% dintre respondenții români sunt de părere că acest lucru ar fi inutil deoarece fie este dificil să dovedească ceva, fie persoanele vinovate nu vor fi pedepsite sau cazurile de corupție sunt cunoscute, dar ignorate. De asemenea, 25% din români nu ar raporta un caz de corupție deoarece nu există protecție pentru denunțător. 

Dacă ar trebui să înainteze o plângere referitoare la acest caz de corupție, 37% dintre români ar avea cea mai mare încredere privind rezolvarea acestuia în Poliție, iar 30% în agenția anticorupție specializată. Cea mai puțină încredere privind rezolvarea cazului de corupție românii o au în sistemul național de justiție (11%), ombudsmanul național sau instituțiile UE (ambele 6%).

Sursa: www.caleaeuropeana.ro

  • Prima dezbatere electorală Trump-Biden: Curtea Supremă, coronavirus, integritatea votării și „rase și violență în orașele noastre”
    Preşedintele Donald Trump şi rivalul său democrat Joe Biden vor discuta timp de 90 de minute despre Curtea Supremă, coronavirus, integritatea votării şi ”rase şi violenţă în oraşele noastre”, în prima lor dezbatere electorală faţă în faţă, programată pe 29 septembrie, transmite Reuters, citată de News.ro. Trump şi Biden vor aborda fiecare dintre aceste patru
  • Companiile aeriene cer testarea pasagerilor înainte de plecare
    Companiile aeriene cer Comisiei Europene testarea pentru COVID-19 înainte de plecare în cazul tuturor cursele internaţionale. Măsura ar trebui să înlocuiască restricţiile din cauza cărora a scăzut semnificativ numărul călătoriilor, transmite Reuters. Testele care pot fi administrate de personalul non-medical, ar urma să fie disponibile în următoarele săptămâni, spune directorul general al Asociaţiei Internaţionale de
  • Augustin Zegrean îi dă o veste proastă lui Orban: ‘Am mai avut un caz, salariile profesorilor. Au primit, apoi, mai mulți bani’
    După ce Ludovic Orban a anunțat că va contesta la CCR legea prin care pensiile se măresc cu 40%, după votul de marți din Parlament , unul dintre foștii șefi ai judecătorilor constituționali are o veste teribilă pentru premier. ”Noi am mai avut un caz de acest fel, când s-au mărit salariile profesorilor, iar guvernul
  • 3 Alimente Biblice
    Se știe că în vremurile biblice, oamenii preparau alimentele mult mai sănătos decât o facem noi în prezent . Cele mai obișnuite alimente , care au căpătat în timp valențe sacre se numără : grâul , uleiul de măsline și mierea. Grâul, jertfa renașterii Pâinea de grâu simbolizează trupul lui Iisus. Știm că la Cină
  • După 40 de ani ,asasinul lui John Lennon și-a cerut iertare văduvei muzicianului
    Mark Chapman, pe numele său, bărbatul care l-a împușcat mortal pe John Lennon, a cerut iertare văduvei muzicianului, Yoko Ono, după 40 de ani. Tragedia s-a petrecut pe 8 decembrie 1980, la intrarea în clădirea The Dakota din New York în care locuia cuplul. Chapman l-a împușcat de 4 ori pe Lennon , chiar în
%d blogeri au apreciat: