Efectul de bumerang al fiscalității toxice: Impozitul pe dividende s-a triplat, iar investițiile străine s-au prăbușit cu 82%
România are nevoie de un moratoriu fiscal de trei până la cinci ani și de un dialog constant între Guvern și marii contribuabili, pentru a recâștiga încrederea investitorilor și a evita noi pierderi economice. Este propunerea analistului economic Adrian Negrescu, care atrage atenția că modificările repetate ale taxelor și impozitelor riscă să afecteze încasările bugetare, într-un moment în care autoritățile pregătesc rectificarea bugetară și bugetul pentru 2027.
Într-o postare pe Facebook, Negrescu a subliniat că deciziile fiscale luate fără consultarea mediului de afaceri nu aduc neapărat venituri mai mari la buget, ci pot descuraja investițiile și pot eroda încrederea companiilor în predictibilitatea politicilor economice.
„Experiența ultimilor ani arată că măsurile fiscale luate fără consultarea celor care le aplică au adus mai puțini bani la buget, nu mai mulți. Au costat și ceva mai greu de recuperat: încrederea investitorilor”, a transmis analistul.
Potrivit acestuia, impozitul pe dividende a fost majorat de trei ori în ultimii ani, de la 5% la 16%, în timp ce investițiile străine directe au înregistrat o scădere de 82% în primul semestru din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Impozite schimbate repetat și investiții în scădere
Analiza realizată de Frames, compania în cadrul căreia Adrian Negrescu ocupă funcția de manager, indică o succesiune de modificări fiscale care au afectat capacitatea firmelor de a-și planifica investițiile pe termen lung.
Impozitul pe dividende a crescut de la 5% la 8% în 2023, la 10% în 2025 și la 16% în 2026. În paralel, regulile privind microîntreprinderile au fost modificate în repetate rânduri, pragul de venituri pentru acest regim fiscal fiind redus de la un milion de euro la 100.000 de euro.
Totodată, cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, iar accizele au fost majorate succesiv. La acestea se adaugă reintroducerea impozitului pe construcțiile speciale, cunoscut drept „taxa pe stâlp”.
Potrivit Frames, schimbările frecvente și lipsa unui calendar fiscal predictibil îngreunează deciziile de investiții, în special în sectoare care presupun proiecte de amploare și perioade lungi de recuperare a capitalului.
„În cinci ani, impozitul pe dividende s-a triplat în trei pași, regimul microîntreprinderilor a fost rescris de mai multe ori, iar TVA-ul a crescut. Niciun antreprenor nu poate construi un plan de afaceri pe cinci ani, când regulile se schimbă de la an la an. Instabilitatea a devenit o taxă în sine, poate cea mai scumpă dintre toate”, afirmă Adrian Negrescu în analiza Frames.
Investițiile străine directe au scăzut cu 82%
Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale invocate de analist este evoluția investițiilor străine directe. Potrivit datelor prezentate în analiza Frames, fluxul net de investiții străine directe a coborât la 669 de milioane de euro în primul semestru din 2026, față de 3,72 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025.
În trimestrul al doilea din acest an, fluxul net a fost negativ, de minus 521 de milioane de euro, conform aceleiași analize.
Frames atrage atenția că această evoluție poate reflecta nu doar reducerea investițiilor noi, ci și diminuarea sumelor reinvestite de companiile străine în România. Într-un context economic marcat de necesitatea reducerii deficitului bugetar și de încheierea perioadei de implementare a PNRR, o eventuală continuare a tendinței ar putea pune presiune suplimentară asupra creșterii economice.
Analiza indică și efectele unor decizii fiscale asupra unor sectoare precum industria jocurilor de noroc, piața imobiliară și industria auto. Frames susține că modificările legislative insuficient pregătite pot genera scăderea veniturilor din anumite taxe, amânarea investițiilor și pierderea unor locuri de muncă.
Ce soluții propune Adrian Negrescu
Pentru a opri această tendință, Frames propune adoptarea unui moratoriu fiscal prin lege, care să garanteze menținerea nivelului și structurii taxelor și impozitelor pentru cel puțin trei ani, ideal cinci ani.
Potrivit propunerii, orice modificare fiscală ar trebui susținută de un studiu de impact public și anunțată cu cel puțin 12 luni înainte de intrarea în vigoare. De asemenea, măsurile considerate nocive pentru investiții, precum taxa pe stâlp, ar trebui eliminate definitiv sau cel puțin înghețate.
A doua propunere vizează înființarea unui consiliu consultativ economic pe lângă premier, care să reunească periodic reprezentanții marilor contribuabili și ai patronatelor din sectoare precum energia, industria auto, construcțiile, imobiliarele și industria bunurilor de consum.
Scopul ar fi ca Guvernul să evalueze efectele unei măsuri fiscale înainte de adoptarea acesteia, pe baza datelor și experienței companiilor direct afectate.
„Avem nevoie de un pact fiscal, nu de încă o promisiune. Un moratoriu de 3–5 ani, scris în lege, ar fi cel mai puternic mesaj pe care România îl poate transmite investitorilor după cinci ani de modificări continue”, susține Adrian Negrescu.
Analistul consideră că dialogul cu mediul de afaceri ar trebui să devină o practică permanentă, nu o simplă formalitate înaintea unor decizii deja stabilite. În opinia sa, predictibilitatea fiscală ar putea contribui la relansarea investițiilor și la consolidarea veniturilor bugetare, într-un moment în care Guvernul pregătește principalele repere fiscale pentru anul 2027.
