Educația și sănătatea în România s-au degradat în ultimii 10 ani, arată un studiu al Băncii Mondiale
Un copil născut astăzi în România va atinge doar jumătate din potențialul de productivitate al unui adult complet educat și sănătos, potrivit Indexului Capitalului Uman (HCI) al Băncii Mondiale.
Indexul Capitalului Uman (HCI), lansat pentru prima dată în 2018, măsoară nivelul de cunoștințe și abilități, pe care un copil născut astăzi se poate aștepta să îl obțină până la vârsta de 18 ani, luând în considerare riscurile asociate educației și sănătății precare într-o anumită țară.
Raportul din acest an include o analiză a dezvoltării capitalului uman, efectuată timp de zece ani, în perioada 2010-2020, în 103 țări, inclusiv în România. Această analiză arată că un copil născut astăzi în România va avea o productivitate de doar 58%, când va ajunge la maturitate, față de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educație și sănătate adecvate.
Potențialul de productivitate din prezent este mai mic decât cel de 60%, din urmă cu 10 ani.
Această valoare este mai mică decât media din regiunea Europa și Asia Centrală, ce include și țările cu venituri ridicate.
HCI este alcătuit din șase indicatori: probabilitatea de supraviețuire până la vârsta de 5 ani; anii de școlarizare estimați ai copilului; rezultatele armonizate ale testelor; calitatea învățării; rata de supraviețuire a adulților și proporția copiilor care nu suferă de deficiențe de creștere (datele privind acest ultim indicator nu sunt disponibile pentru România). Datele sunt calculate pentru 174 de țări ce acopereau 98% din populația lumii în martie 2020, oferind o referință pre-pandemică cu privire la sănătatea și educația copiilor.
„Valoarea HCI a României reflectă nevoia unor îmbunătățiri urgente a rezultatelor în sănătate și educație: un copil din România se poate aștepta să finalizeze 11,8 ani de învățământ preșcolar, primar și secundar până la vârsta de 18 ani, comparativ cu 12,6 ani în 2010. Un copil în Franța se poate aștepta să finalizeze 13,8 ani. Atunci când anii de școlarizare sunt ajustați la calitatea învățării, Banca Mondială estimează că un copil din România beneficiază de doar 8,4 ani de învățare: un decalaj de învățare de 3,4 ani față de perioada de școlarizare”, precizează Banca Mondială.
„Încă o dată, Indexul Capitalului Uman atrage atenția asupra faptului că România trebuie să investească urgent în sănătatea și educația copiilor săi. Banca Mondială se angajează să sprijine autoritățile române în eforturile lor de a investi mai mult și de a investi mai inteligent în capitalul uman, pentru a accelera progresul către o lume în care toți copiii se pot aștepta să primească o educație de calitate în clasă sau online și să poată intra în piața muncii ca adulți sănătoși, calificați și productivi”, a spus Tatiana Proskuryakova, directorul de țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria.
Indexul Capitalului Uman dat publicității de Grupului Băncii Mondiale în 2020 arată că în perioada pre-pandemică, majoritatea țărilor au făcut progrese constante în întărirea capitalului uman al copiilor, cei mai mari pași fiind făcuți în țările cu venituri mici. În ciuda acestui progres și chiar înainte de efectele pandemiei, un copil născut într-o țară tipică s-ar putea aștepta să-și realizeze doar 56% din potențialul capital său uman, în raport cu un standard de referință cu servicii complete de educație și sănătate.
Sursa: News.ro
- Problema angajaților politici la stat nu e doar numărul, ci și salariile imense, duble față de privat
De ani de zile se vorbește despre „numărul prea mare de bugetari”. Dar adevărata problemă nu este doar câți sunt, ci cât câștigă. Angajații din structurile politice ale statului – puși pe pile, relații și carnet de partid – au ajuns să încaseze salarii duble față de cei din mediul privat, care muncesc în fiecare … - Dacă nu se taie din primării, statul falimentează. Creditorii cer reforme ca să își ia banii
România trăiește pe datorie. Guvernul împrumută miliarde lunar doar ca să poată plăti salarii, pensii și cheltuieli curente. Dar realitatea dură bate la ușă: creditorii internaționali nu mai sunt dispuși să finanțeze un stat obez și ineficient. Ei cer reforme clare, iar una dintre cele mai urgente este reducerea numărului de primării și instituții locale … - Avem cea mai mare medie de angajați în servicii secrete din Europa. Oare pe cine apără ei?
România are, raportat la populație, cel mai mare număr de angajați în serviciile secrete din întreaga Uniune Europeană. SRI, SIE, STS, SPP, DGIA și alte structuri opace consumă miliarde anual și adună mii de angajați plătiți regește. Dar întrebarea esențială rămâne: pe cine apără, de fapt, acest uriaș aparat? Românii nu se simt mai în … - Veniturile colosale ale parlamentarilor români: zeci de mii de lei pentru birouri, secretare, consilieri, hoteluri și avioane
În timp ce românii numără fiecare leu, parlamentarii trăiesc pe banii contribuabililor într-un lux discreționar și sfidător. Pe lângă indemnizația oficială, fiecare parlamentar primește aproape 50.000 de lei lunar ca sumă forfetară pentru cheltuielile de cabinet – bani neimpozabili, cheltuiți fără justificări reale, dar decontați generos. Această sumă este destinată în teorie funcționării biroului parlamentar: … - Echipa lui Nicușor ia în considerare oprirea finanțării Catedralei Mântuirii Neamului. Pensiile speciale rămân
Noua putere instalată la Cotroceni, condusă de Nicușor Dan și „echipa tehnocrată”, analizează tăierea finanțării pentru unul dintre cele mai importante simboluri naționale: Catedrala Mântuirii Neamului. Sub pretextul „reducerii cheltuielilor” și al „prioritizării investițiilor”, se vorbește deja în cercuri guvernamentale despre oprirea banilor pentru finalizarea lucrărilor. În același timp, pensiile speciale rămân intacte. Niciun cuvânt …
