Analiză Pericolul din spatele dronelor de pe litoral. Sociologul Antonio Amuza: „Cetățenii cred că finalul fericit ține mai mult de noroc decât de stat”
La doar câteva zile după ce o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, provocând rănirea a două persoane, o dronă maritimă de proveniență ucraineană a explodat vineri dimineață în Portul Constanța. Deși nu s-au înregistrat victime, incidentul a generat o nouă undă de șoc în societatea românească. Sociologul Antonio Amuza avertizează că un astfel de eveniment se suprapune peste un context deja caracterizat de vulnerabilități structurale accentuate și de o neîncredere persistentă în capacitatea instituțiilor statului de a gestiona situațiile de urgență.
Alarma s-a dat în Portul Constanța în jurul orei 06:20, atunci când Garda de Coastă a primit o informare din partea Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, cu privire la faptul că în Dana 78, în Portul Constanța, a fost observat un obiect plutitor, posibil dronă. Imediat după sesizare, echipe specializate din cadrul MApN, SRI și Poliția de Frontieră, s-au deplasat la fața locului. În jurul orei 10:25, a fost detectat un semnal de autodistrugere. Au fost luate măsuri urgente pentru evacuarea personalului angrenat în cercetare, închiderea zonei din port și pentru stabilirea unei zone de siguranță de 1 kilometru. La ora 10:28 drona a explodat.
La ora 13:50, autoritățile au început evacuarea preventivă pentru următoarele zone: faleza Cazinoului, stațiunile Costinești (plaja), Vama Veche, Mamaia și toți operatorii economici din zona litoralului.
Deși intervenția structurilor de coordonare, aflate sub comanda Departamentului pentru Situații de Urgență, a reușit să prevină escaladarea panicii și să mențină o stare relativă de ordine până la ridicarea măsurilor la ora 15:00, percepția publică rămâne puternic influențată de ideea că evitarea unei tragedii s-a datorat mai degrabă hazardului decât unei strategii bine pusă la punct a autorităților.
„În termeni de emoții sociale, deja avem o criză suprapusă de încredere în societatea românească. Încrederea în instituții, indiferent în direcția în care ne uităm, barometrele indică același lucru: o prăbușire în sondaje a întregii încrederi sociale la nivelul tuturor instituțiilor. Fie că vorbim de Guvern, Parlament și, iată, Poliție, nu știu, servicii sau Jandarmerie și așa mai departe, în general instituțiile din România nu se bucură aproape deloc de încredere, dar se arată că, dimpotrivă, 1-2 români din 10, în funcție de instituție, mai declară că se încred în modul în care funcționează instituțiile respective. Și atunci, peste acest substrat afectiv, apar astfel de evenimente deloc plăcute, care alterează exact orice formă de predictibilitate a siguranței, in sensul în care nu mai știi cum arată ziua de mâine. Cetățenii își pun problema că această chestiune a finalului fericit ține mai mult de noroc decât de modul în care statul gestionează lucrurile”, a explicat Antonio Amuza.
Deficitul de leadership politic
Potrivit sociologului, întreagă stare de angoasă a societății românești este exploatată din plin de forțele politice populiste, care profită astfel de lipsa de leadership a principalilor factori de decizie în statul român.
„Până acolo este direct exploatată de zona politică, în sensul în care există foarte multe mesaje populiste. Mesajele populiste caracterizează, aș zice, aproape întreaga scenă politică, în special în situația asta de criză, în care discutăm, iată, de un guvern apolitic-tehnocrat. Toți cei care, la final de zi, se bat pe voturi, deci pe electorat, încearcă, atât cât pot în termeni comunicaționali și de strategie politică, să livreze mesaje care, din păcate, sunt mai degrabă centrate pe populism. Aceste mesaje devin mult mai «suculente» pentru un public afectat de lipsă de încredere, de o situație emoțională, hai să-i spunem, de anxietate sau de emoții de acest tip, care sunt, până la urmă, expresia incertitudinii. În societatea noastră cred că, în aceste momente, avem mai mult ca niciodată nevoie de calm și liniște. Evident, și cu războiul de la graniță, lucrurile devin cu atât mai complexe. Este încă o piatră de încercare pentru politicieni, de la care cetățenii așteaptă un anumit leadership, pe care eu intensiv tind să-l remarc ca fiind mai degrabă absent”, subliniază Antonio Amuza.
„Frică și lipsă de speranță sunt un teren fertil de comunicare”
Vulnerabilitatea societală a României poate fi exploatată însă nu doar de forțele populiste interne, fiind de fapt un teren fertil și pentru războiul hibrid purtat împotriva României din exterior, avertizează sociologul:
„Evident că asta poate fi speculat și din exteriorul țării, în sensul în care, pentru orice stat mai puțin prieten, o societate în care există anxietate, emoții negative, frică, lipsă de speranță sunt un teren fertil de comunicare. Trăim o situație de reziliență fragilă. În momentul acesta, la nivel societal, sunt mai multe lucruri pe care cetățenii le identifică drept factori de dezbinare decât elemente coagulante. Sunt mai multe lucruri care ne împart, ne polarizează, decât lucruri care ne aduc împreună. Și atunci, asta poate fi exploatat. Aceasta reprezintă una dintre componentele războiului hibrid: specularea lipsei de speranță, a emoțiilor negative, fie că vorbim de frică sau teamă. Ne aducem aminte și de la alegeri, cam acestea au fost emoțiile dominante în societatea românească: unii au votat din frică, alții din furie. Emoțiile sunt întotdeauna catalizatoare”.
