Detaliile explozive din dosarul DIICOT care îl înfundă pe Călin Georgescu: cum a fost „spălată” garanția de 1,1 milioane de euro prin MIGOM Bank. Legăturile secrete ale „bancherului” italian Massimiliano Arena

Massimiliano Arena este una dintre figurile centrale ale componentei financiare din dosarul în care DIICOT îi cercetează pe Călin Georgescu și Ionel Rusen pentru un presupus mecanism prin care un om de afaceri ar fi fost convins să depună o garanție de 1,1 milioane de euro în schimbul promisiunii unei finanțări de milioane. Italianul apare în documentele aflate la dosar drept omul din interiorul structurii financiare care ar fi putut sprijini sau confirma creditarea: numele său apare pe documente, s-a întâlnit la Londra cu persoana vătămată, iar anchetatorii au identificat plăți către el din contul MIGOM Bank analizat în dosar. Registrele britanice arată, separat, că Arena și Ionel Rusen au ajuns ulterior să fie legați oficial de aceeași companie.

Călin Georgescu și Ionel Rusen au fost reținuți pe 21 septembrie, iar DIICOT a cerut arestarea lor preventivă pentru 30 de zile. Tribunalul București a respins însă solicitarea și a dispus, pe 22 septembrie, control judiciar pentru 60 de zile în cazul ambilor. Hotărârea nu este definitivă.

În ceea ce îl privește pe Massimiliano Arena, din informațiile publice disponibile rezultă că acesta nu a fost reținut și nu a fost prezentat instanței din România pentru luarea unei măsuri preventive. DIICOT nu a comunicat public până acum care este exact calitatea sa procesuală.

Dosarul pornește de la plângerea penală formulată de omul de afaceri Răzvan-Liviu Leu, din Buzău, care susține că firma sa, Real Concrete Land SRL, a transferat în total 1,1 milioane de euro drept garanție pentru o finanțare care nu a mai venit.

Cum a intrat Ionel Rusen în povestea lui Răzvan Leu

Răzvan Leu îl cunoscuse anterior pe Călin Georgescu prin Ion Negoescu. Potrivit documentelor judiciare, la una dintre întâlnirile desfășurate la Câmpulung Muscel, Georgescu i l-ar fi prezentat pe Ionel Rusen.

Leu afirmă că Georgescu l-ar fi descris pe Rusen drept un „om de afaceri, foarte puternic financiar, iscusit în afaceri, cu foarte multe conexiuni în afaceri” și i-ar fi spus să discute cu el ca și cum ar vorbi direct cu Georgescu.

La o a doua întâlnire ar fi participat și un cetățean pakistanez, prezentat inițial drept „Norman” și identificat în documentele furnizate de surse judiciare drept Naeem Chan. Acesta urma să înființeze o societate în Dubai, unde trebuia să se desfășoare afacerea cu metale prețioase. La discuție ar fi fost prezent și Ion Negoescu.

Rusen i-ar fi explicat ulterior lui Leu că Real Concrete Land ar putea obține o linie de credit de 6 milioane de euro.

Pentru finanțare, societății i s-a cerut o garanție. Prima sumă transferată a fost de 1 milion de euro, iar ulterior Leu ar fi fost convins să mai vireze 100.000 de euro, după ce i s-ar fi prezentat posibilitatea majorării finanțării până la 15 milioane de euro. Prejudiciul reclamat a ajuns astfel la peste 1,1 milioane de euro.

Un milion pentru afacere, 100.000 de euro pentru campanie

Unul dintre cele mai importante elemente introduse de procurori privește destinația care i-ar fi fost prezentată lui Leu pentru banii recuperați după obținerea finanțării.

Potrivit DIICOT, un milion de euro urma să fie investit într-o afacere cu metale prețioase, iar 100.000 de euro urmau să fie utilizați pentru susținerea campaniei electorale a liderului grupului. Pentru cei 100.000 de euro ar fi fost prezentat inclusiv un plan de cheltuieli.

Este importantă diferența: procurorii nu spun că s-a dovedit că 100.000 de euro au fost efectiv cheltuiți în campanie, ci că aceasta era destinația prezentată persoanei vătămate.

Intră în scenă Massimiliano Arena

Documentele analizate de anchetatori mută apoi povestea de la discuții și promisiuni la structuri financiare și contracte.

La 20 decembrie 2021 ar fi fost transmisă documentația pentru deschiderea unui cont la o structură prezentată drept Wealth Bank, care indica o adresă în Fomboni, pe insula Mwali din Uniunea Comorelor.

În documentație apărea și compania britanică EIBT Trust Ltd.

La 23 decembrie 2021 ar fi fost emis un document privind aprobarea unei linii de credit de șase milioane de euro. Potrivit actelor aflate la dosar, documentul purta semnătura lui Massimiliano Arena.

Real Concrete Land a încheiat apoi cu EIBT Trust un acord privind suma de 1,1 milioane de euro.

Numai că banii nu urmau să fie depuși într-un cont al entității care promitea creditul.

Instrucțiunile indicau un cont al MIGOM Bank Ltd, deschis la InCore Bank AG din Elveția.

Leu susține că a cerut explicații pentru această structură și că i s-ar fi răspuns că garanția trebuia depusă la o „bancă fizică”.

La 28 decembrie 2021, Real Concrete Land a transferat un milion de euro. La 20 ianuarie 2022 a urmat plata de 100.000 de euro.

Finanțarea promisă nu a mai fost acordată.

Întâlnirea de la Londra

După aproximativ două-trei luni, Leu spune că s-ar fi deplasat la Londra împreună cu Ionel Rusen și Ion Negoescu.

Acolo s-ar fi întâlnit direct cu Massimiliano Arena, prezentat ca reprezentant al structurii Wealth Bank. În prezent, instituția apare ca fiind îmn lichidiare. După publicarea unei anchete în Italia, licența bancară frauduloasă folosită de Wealth Bank a fost suspendată de autointitulata autoritate financiară a insulei Mwali – parte a arhipelagului african Comore – care o emise în 2020.

Leu declară că, în cadrul acelei deplasări, a semnat un contract privind finanțarea. Există însă o nuanță importantă: între înscrisurile inventariate în dosar apare separat și un document privind facilitatea de credit datat anterior deplasării la Londra.

Prin urmare, fără întregul set de documente nu poate fi stabilit dacă este vorba despre același contract semnat ulterior în original, despre documente diferite sau despre o altă succesiune juridică.

Cert este că anchetatorii îl plasează pe Arena într-un rol distinct: „MASSIMILIANO ARENA este indicat ca persoana din interiorul instituției care ar fi putut sprijini sau confirma procedura de creditare.”

În aceeași analiză, rolurile lui Georgescu, Rusen și Arena sunt descrise drept „distincte, dar complementare”.

Legătura oficială dintre Arena și EIBT Trust

Aici registrele britanice oferă o confirmare independentă importantă.

Massimiliano Arena a fost director al EIBT Trust Ltd, compania care apare în documentele operațiunii.

Companies House confirmă că Arena s-a aflat în conducerea EIBT Trust în perioada relevantă, iar înregistrările societății arată că a fost, în diferite perioade, și persoană cu control semnificativ. Înregistrarea sa ca director a încetat la 1 iulie 2026.

Asta oferă o punte corporativă documentabilă între italian și una dintre societățile care apar în contractele prezentate lui Leu.

Totuși, denumirile trebuie ținute separat: În documentele dosarului apar Wealth Bank, WB Transfer, WB International și EIBT Trust. Sunt entități juridice diferite, chiar dacă există persoane, adrese și denumiri care se suprapun.

Arena, director la WB Transfer din 2020

Companies House îl arată pe Massimiliano Arena și ca director al WB Transfer Ltd, funcție începută la 12 februarie 2020 și care figurează în continuare activă în registrul britanic.

Așadar, în perioada decembrie 2021–ianuarie 2022, când au fost făcute transferurile Real Concrete Land, Arena era oficial implicat în mai multe dintre societățile din ecosistemul comercial asociat denumirii „WB”. Acest fapt confirmă legătura corporativă.

Urma banilor: 35.507 euro către Arena chiar în ziua încasării celor 100.000

Una dintre cele mai importante constatări din documentele anchetei privește contul MIGOM Bank.

Potrivit datelor obținute din surse judiciare, în aceeași zi în care contul MIGOM Bank a fost alimentat cu cei 100.000 de euro transferați de Real Concrete Land, din cont s-a efectuat o plată de 35.507,25 euro către Massimiliano Arena.

În total, analiza extraselor ar fi identificat plăți către Arena în valoare de 53.728,74 euro.

Procurorii DIICOT consemnează: „S-a constatat că în aceeași zi în care contul societății MIGOM BANK LTD este alimentat cu suma de 100.000 EUR provenită de la societatea REAL CONCRETE LAND SRL, a fost efectuată o plată către MASSIMILIANO ARENA, în valoare de 35.507,25 EUR.”

Trei transferuri de 158.421,57 euro către soția lui Rusen

Din același cont MIGOM Bank, anchetatorii ar fi identificat și trei plăți efectuate în februarie 2022 către Eliza Patricia Ecobici, soția lui Ionel Rusen.

Valoarea totală a transferurilor: 158.421,57 euro. Fragmentele disponibile din analiza financiară nu permit individualizarea tuturor banilor din cont astfel încât să poată fi spus că întreaga sumă de 158.421,57 euro provenea din garanția depusă de Real Concrete Land. Putem spune însă factual că plățile au fost identificate în același cont MIGOM analizat de procurori în legătură cu garanția lui Leu.

(sursa: Facebook.com – contul Elizei Ecobici)

În vara anului 2025, Eliza Ecobici și Ionel Rusen s-au căsătorit. Intersant este însă că dacă ieri, 22 septembrie, pe profilul de Facebook al Elizei încă erau imagini cu cei doi, inclusiv cea de mai sus, astăzi acestea nu mai sunt publice.

Prima debitare după milion: peste 4 milioane de euro spre Baltic International Bank

Documentele anchetei mai indică un element.

Prima tranzacție de debitare înregistrată cronologic după intrarea milionului de euro de la Real Concrete Land și despre care anchetatorii spun că „ar putea să cuprindă” respectiva sumă a fost o plată de: 4.000.007,24 euro către Baltic International Bank SE.

Extrasul nu arată un cont gol în care intră milionul și apoi pleacă identic, ci un cont cu alte operațiuni și fonduri.

Prin urmare, nu putem spune că „milionul lui Leu a ajuns la Baltic International Bank”, ci doar că aceasta este prima debitare identificată după încasare și că, potrivit anchetatorilor, tranzacția ar putea include și suma respectivă.

Arena și Rusen: aceeași companie, dar trei ani mai târziu

O altă piesă importantă apare în registrele britanice.

WB International Ltd, companie înregistrată în Marea Britanie cu numărul 13436351, a fost controlată în proporție de cel puțin 75% de Massimiliano Arena începând cu 3 iunie 2021.

Controlul său a încetat la 1 august 2024. Exact în aceeași zi, Ionel Rusen apare în registru ca persoană cu control semnificativ, tot cu minimum 75% din acțiuni. Rusen a fost numit și director la 1 august 2024.

Arena nu a ieșit însă complet din companie. În aceeași zi în care Rusen a preluat controlul, italianul a fost numit secretar al WB International, funcție pe care a păstrat-o până la 25 aprilie 2025.

Timp de aproape nouă luni, cei doi au figurat astfel simultan în structura companiei: Rusen director și deținător al controlului, Arena secretar. Este deci o legătură corporativă oficială între cei doi.

Dar există o limită importantă: transferul controlului către Rusen s-a făcut în 2024, la aproape trei ani după operațiunile investigate din 2021–2022.

Wealth Bank și problemele lui Arena în Italia

Massimiliano Arena apăruse în investigații jurnalistice privind servicii financiare cu mult înainte ca dosarul din România să ajungă în actuala fază.

IrpiMedia a documentat în 2025 activitatea Wealth Bank, structură asociată unui grup de societăți coordonat de Arena.

Jurnaliștii italieni au arătat că Wealth Bank a oferit servicii în Italia fără autorizarea Băncii Italiei și că instituția invoca o licență din Mwali, în Uniunea Comorelor. Banca Centrală a Comorelor a indicat Wealth Bank printre entitățile despre care afirma că furnizau ilegal servicii bancare offshore.

IrpiMedia a identificat separat și activitate și clienți din România. Arena a susținut că autoritatea financiară din Mwali avea competența să emită licențe și că eventualele conflicte dintre aceasta și Banca Centrală a Comorelor nu reprezentau o problemă imputabilă Wealth Bank.

Același cont elvețian apare într-un caz italian și în plângerea din România

Investigația IrpiMedia a documentat și cazul unui client italian care susținea că nu își mai putea recupera peste 750.000 de euro.

O parte din fondurile sale fuseseră trimise către un cont din Elveția. Același număr de cont, 31814, apare și în documentele plângerii formulate în România de Răzvan Leu.

Este una dintre cele mai interesante suprapuneri externe din întregul caz: două persoane din state diferite, operațiuni distincte, dar același cont elvețian asociat traseului financiar.

Această coincidență nu înseamnă că cele două cazuri reprezintă aceeași faptă sau același dosar, dar arată că infrastructura financiară utilizată se intersectează.

Sechestru de peste trei milioane de euro în Italia

Problemele judiciare ale lui Arena în Italia au continuat. Potrivit IrpiMedia, în octombrie 2025 o instanță din Sicilia a dispus un sechestru preventiv de peste trei milioane de euro asupra unor conturi și bunuri atribuite lui Massimiliano Arena, într-o anchetă privind presupusa spălare a produselor unei fraude financiare care ar fi vizat zeci de investitori.

Măsura ar fi vizat inclusiv 12 conturi deschise în mai multe state europene. Arena a contestat acuzațiile sau, în diferite proceduri, a refuzat să comenteze fondul cauzelor aflate în desfășurare.

Aceste proceduri sunt distincte de dosarul DIICOT din România.

Când recuperarea celor 1,1 milioane a devenit și o problemă politică

După ce finanțarea nu a venit, Răzvan Leu spune că a primit mai multe promisiuni privind recuperarea banilor.

În 2023, acesta ar fi fost invitat de Călin Georgescu într-o clădire de birouri din zona Pipera, unde se mai aflau Riana Popescu – cea care s-ar fi ocupat de comunicarea politică a acestuia în campanie și Vasile Croitoru.

Potrivit declarației consemnate în actele anchetei, Croitoru i-ar fi cerut să nu formuleze plângere penală împotriva lui Călin Georgescu, pentru a „nu bloca România să aibă președintele pe care îl merită”. În schimb, ar fi promis să îl ajute să recupereze suma de 1,1 milioane de euro.

Separat, doi bărbați care s-ar fi prezentat drept „inspectori de investigații” ar fi afirmat că vin din partea lui Georgescu și i-ar fi propus lui Leu drept garanție un teren din apropierea Aeroportului Otopeni. Contractul nu a fost semnat.

Ar fi existat și alte variante de recuperare, inclusiv printr-un contract cu societatea elvețiană Mercando Green Technology AG.

Niciuna nu ar fi dus la restituirea efectivă a celor 1,1 milioane de euro.

Georgescu și Rusen discutau despre dosarul lui Leu

Stenogramele aflate la dosar arată că Georgescu și Rusen discutau și despre ancheta declanșată de plângerea omului de afaceri.

Rusen vorbea despre necesitatea unei comisii rogatorii între România și Marea Britanie și despre posibilitatea existenței altor dosare:

RUSEN IONEL: „Nu știu dacă după aia s-au mai deschis alte lucruri împotriva mea. Asta nu știu.”

CĂLIN GEORGESCU: „Alte (…), alte dosare.”

Într-o altă conversație, Georgescu și Rusen discutau despre dificultățile unei cooperări judiciare cu Marea Britanie, iar fostul candidat afirma că primise „feedback”.

Toscana și azilul politic în Italia

Dacă Massimiliano Arena și companiile sale apar pe firul financiar, separat, stenogramele dintre Călin Georgescu și Ionel Rusen surprind discuții privind o eventuală proprietate în Toscana, deschiderea unui cont, înscrierea copiilor la școală, existența unei firme sau a unui loc de muncă și posibilitatea obținerii protecției în Italia.

Procurorii interpretează discuțiile în contextul unui posibil plan de obținere a azilului politic. Știripesurse.ro a publicat fragmente din referatul DIICOT în care Georgescu vorbește despre nevoia de a fi „securizat”, de a intra „sub incidența legii italiene” și despre dorința de a scăpa mai întâi de controlul judiciar.

Salvini, Vannacci și românul menționat în stenograme

În aceleași conversații apar și numele unor politicieni italieni.

Ionel Rusen îi spunea lui Georgescu că ar fi discutat cu Matteo Salvini și că politicianul italian nu ar fi fost dispus să îl susțină nominal, dar ar fi putut face o declarație privind situația democrației din România.

Este însă documentat public că, în februarie 2025, Salvini anunțase că vorbise direct cu Georgescu și își exprimase solidaritatea cu acesta. În stenogramă apar și Roberto Vannacci și un român numit „Stăneșel”. Din context și din datele publice, interlocutorii par să se refere la Claudiu Stanășel, politician român activ în zona Lega la Prato și fost ales local.

Arena, piesă importantă a componentei financiare

Massimiliano Arena rămâne unul dintre cele mai importante nume din documentele financiare ale dosarului.

El apare asociat structurii care promitea creditarea, numele său figurează pe documente, era director al EIBT Trust în perioada relevantă, s-ar fi întâlnit personal cu Leu la Londra, iar anchetatorii au identificat plăți către el din contul MIGOM analizat.

Ulterior, registrele Companies House documentează și o legătură corporativă directă cu Ionel Rusen prin WB International. Aceste elemente nu permit stabilirea vinovăției lui Arena și nici calificarea lui drept coordonator al întregului mecanism. Ele arată însă de ce italianul ocupă un loc important în arhitectura financiară descrisă de anchetatori.

În formularea procurorilor, Georgescu ar fi inițiat relaționarea, Rusen ar fi fost persoana care putea face demersurile pentru obținerea creditului, iar Arena era indicat ca omul din interiorul instituției care ar fi putut sprijini sau confirma procedura.

Real Concrete Land a transferat în total 1,1 milioane de euro. Finanțarea promisă nu s-a materializat, iar banii nu au fost restituiți, potrivit acuzației. Ancheta trebuie să stabilească răspunderea fiecărei persoane implicate.

Călin Georgescu, Ionel Rusen, Massimiliano Arena și celelalte persoane menționate beneficiază de prezumția de nevinovăție. Vinovăția poate fi stabilită numai printr-o hotărâre judecătorească definitivă.