Respingerea de către Austria a extinderii Schengen este contraproductivă din punct de vedere economic, dăunătoare în ceea ce privește politica energetică – și nu mai poate fi argumentată cu numărul de cereri de azil, au concluzionat într-un text publicat în Der Standard, autorii Judith Kohlenberger, cercetător în domeniul migrației și Stefan Lehne, fost diplomat.
În decembrie 2022, Austria a pus veto la aderarea la Schengen a României și Bulgariei, o decizie care rămâne valabilă și astăzi. Aceasta este argumentată în primul rând pe baza problemelor sistemice din spațiul Schengen. „Un sistem stricat nu poate fi extins”, a explicat ministrul afacerilor europene, Karoline Edtstadler. Ministrul de externe Alexander Schallenberg a vorbit despre un „strigăt de ajutor” în perspectiva a 100.000 de solicitanți de azil în 2022, dintre care majoritatea vor ajunge în Austria pe alte rute.
Veto-urile sunt neobișnuite în politica UE. În ultimii ani, guvernele iliberale, cum ar fi cele din Ungaria și Polonia, în special, au atras atenția. Funcționarea procesului decizional al UE depinde în mare măsură de aderarea statelor membre la un consens emergent, chiar dacă preocupările lor nu sunt complet disipate.
În acest caz specific, aproape toate țările, inclusiv Germania, care s-a confruntat cu un număr mare de sosiri, au sprijinit extinderea Schengen. Comisia a confirmat în mod repetat că ambele țări îndeplinesc toate condițiile de aderare.
Daune majore
Veto-ul austriac a fost perceput ca o mare nedreptate, în special în România, și a dus la amenințări cu boicotul și la anunțarea unei acțiuni în justiție la Curtea Europeană de Justiție (CEJ). Având în vedere costurile de transport mai mari și dezavantajele competitive considerabile, prejudiciul economic pentru România se ridică la câteva miliarde de euro. Numeroși migranți români care lucrează în Austria, în special în profesii care întrețin sistemul, inclusiv în domeniul îngrijirii și al recoltării, au suferit, de asemenea, dezavantaje grave.
La un an de la vot, puncte decisive sugerează că veto-ul ar trebui retras:
– În primul rând, numărul de cereri de azil în Austria a scăzut brusc față de anul precedent. Potrivit Ministerului de Interne, în prima jumătate a anului au plecat din țară mai mulți solicitanți decât au sosit. Numărul de sosiri a crescut în întreaga Europă. Cu toate acestea, migrația s-a mutat de pe rutele balcanice pe ruta mediteraneană centrală, după cum ilustrează situația de pe insula italiană Lampedusa.
– În al doilea rând, în timpul negocierilor privind reforma sistemului european comun de azil în iunie 2023, s-a ajuns la o decizie, care a fost salutată și de Austria ca un pas important înainte. Noul sistem va fi mult mai restrictiv. Printre altele, acesta prevede proceduri accelerate la frontierele externe pentru acei solicitanți de azil care au puține șanse de a fi recunoscuți.
– În al treilea rând, o serie de state membre se străduiesc, de asemenea, să limiteze sever migrația neregulamentară. La cel mai recent summit privind migrația de la Berlin, de exemplu, au fost luate în considerare acordurile cu țările terțe și facilitarea returnărilor, ceea ce corespunde liniei austriece.
– În al patrulea rând, în ultimul său raport, Comisia Europeană recunoaște că guvernul român a luat măsuri semnificative pentru a combate traficul de persoane și salută modificarea legilor privind azilul în direcția unor proceduri de azil și de returnare mai eficiente. Cooperarea cu autoritățile sârbe la frontiera externă a fost consolidată în cadrul unui proiect pilot, la fel ca și cooperarea cu agenția de azil EUAA, Europol și agenția de protecție a frontierelor Frontex. România devine astfel un pionier în domeniul controlului migrației.
Cu toate acestea, importanța relațiilor economice ale Austriei cu România nu s-a schimbat. Austria este al doilea cel mai mare investitor străin, cu aproximativ 7.000 de companii și 100.000 de angajați. Prin urmare, dezavantajele economice pentru România care rezultă din veto-ul austriac vor afecta și economia internă. În schimb, impulsul considerabil de creștere economică pentru România, rezultat în urma aderării la Schengen, va fi benefic și pentru companiile austriece. Chiar și impactul asupra emisiilor de CO2 ar fi pozitiv, deoarece motoarele nu ar mai trebui să funcționeze ore întregi la graniță.
Beneficii majore
În cele din urmă, ar trebui subliniate beneficiile politicii energetice ale unei extinderi a spațiului Schengen. După cum se știe, OMV este implicată și în proiectul românesc Neptun Deep, care ar urma să producă aproximativ zece miliarde de metri cubi de gaze pe an pentru regiunea Europei Centrale începând cu 2027. Împreună cu posibilitatea de a achiziționa gaze la prețuri avantajoase prin intermediul gazoductului Turkstream din Bulgaria, acesta reprezintă o contribuție valoroasă la asigurarea aprovizionării cu energie a Europei și a independenței față de gazul rusesc.
Cu toate acestea, potrivit rapoartelor din Financial Times, veto-ul continuu al Austriei ar putea pune în pericol punerea în aplicare a Neptun. Având în vedere că Ucraina a anunțat că nu va mai permite tranzitul de gaze rusești începând cu 2025, acest lucru ar putea pune în pericol securitatea aprovizionării Austriei.
Luând în considerare toți acești factori împreună, o cântărire sobră a intereselor va ajunge probabil la concluzia că Austria trebuie să salute o extindere rapidă a spațiului Schengen pentru a include România și Bulgaria.
