Economie

De ce nu reușește România să atragă bani europeni: „Timpul trece, leafa merge. Ăsta e sloganul lor”

România este corigentă la atragerea fondurilor europene, iar acum riscă să rateze și zecile de miliarde de euro pe care i-ar putea accesa prin PNRR. Analistul financiar Adrian Negrescu explică de ce nu reușim de 15 ani să luăm banii oferiți de Bruxelles și de ce nu putem depăși acest cerc vicios.

România are o rată de absorbție modestă a fondurilor europene și chiar dacă în ultimul timp în țară au mai intrat bani de la Bruxelles, în continuare suntem mult sub țări ca Polonia, Cehia și Ungaria. În 16 ani, România a absorbit aproximativ 80 miliarde de euro și a contribuit cu 26,4 miliarde de euro. Asta înseamnă un plus de 53,6 miliarde de euro și dovedește că România este printre statele beneficiare. În realitate, Uniunea Europeană a pus la dispoziția României fonduri mult mai consistente, dar pe care nu am fost capabili să le absorbim.

Până acum, România nu a reușit să ridice de la zero nici măcar un spital cu fonduri europene, dar nici școli, infrastructura rutieră, maritimă, feroviară. De altfel, la capitolul infrastructură, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană, iar provinciile istorice nu sunt legate între ele prin autostrăzi, deși au trecut 34 de ani de la Revoluție și 16 de când Bruxelles-ul ne oferă bani pe care nu suntem în stare să îi luăm.

Azi, când România are un deficit uriaș și ne împrumutăm cu sume imense, iar statul pune biruri pe populație și pe firmele private, acești bani europeni ar fi mană cerească. Doar că, de fapt, sunt o Fata Morgana.

Analistul financiar Adrian Negrescu spune că statul este vinovat pentru faptul că nu a reușit să acceseze toți banii pe care ar fi putut să-i ia și că există un risc major să nu reușim să obținem nici măcar fondurile din PNRR. De vină ar fi însă și funcționarii publici, care constituie, în opinia sa, o adevărată castă și care nu fac decât să complice lucrurile. Așa s-ar explica și faptul că, indiferent de culoarea politică a guvernelor din ultimii ani, performanțele economice și absorbția fondurilor comunitare au rămas modeste. Iar birocrația face cel mai mult rău, susține analistul.

„Nu doar politicienii sunt de vină, cât forma în care noi desfășurăm aceste licitații, aceste organizări de șantier, aceste contracte de infrastructură. Și acolo e de vină statul român, e de vină funcționărimea care, din păcate, inventează pe zi ce trece tot mai multe pârghii, tot mai multe avize prin care încearcă să își justifice existența în aparatul public”, spune Negrescu.

Funcționărimea complică procedura de accesare a banilor

El mai spune că România este țara ai cărei funcționari au complicat și mai mult procedurile pentru obținerea de bani europeni. Acest lucru afectează din plin economia, dar mai ales firmele mici și medii, pentru care fondurile europene ar reprezenta o mană cerească, însă nu se pot atinge de ele din cauza condițiilor draconice.Adrian Negrescu

Adrian Negrescu

„Pe lângă birocrația tipică de la Bruxelles, noi am adăugat un strat extrem de gros de mecanisme birocratice menite să justifice practic salariile celor care lucrează în administrațiile ce se ocupă de fondurile europene. Suntem cea mai birocrată țară din Europa din punctul acesta de vedere”, adaugă Adrian Negrescu.

El dă ca exemplu țări ca Polonia și Ungaria, acolo unde firmele au doar de trimis o solicitare pentru a obține banii.

„În Polonia și Ungaria, faci o declarație, spui ce fonduri îți dorești, vii cu o solicitare concretă și abia după ce ai primit banii scrii și declarația despre cum ai cheltuit banii, iar în cazul în care există semne de întrebare vine autoritatea și îți controlează. La noi trebuie să vii cu un pomelnic de documente, cu foarte multe acte și foarte multe justificări și nici atunci nu vei primi bani europeni pentru că banii europeni se plătesc foarte greu, trebuie să vii cu co-finanțare și să fii capabil să trăiești din co-finanțarea respectivă până primești banii europeni”, exemplifică analistul.

Întârzieri la plăți și neseriozitate

Chiar dacă întreprinzătorul român trece prin furcile caudine și obține în cele din urmă undă verde, banii europeni întârzie să ajungă la el. Întârzierile ajung în cele mai multe cazuri la peste o jumătate de an.

„Sunt întârzieri de plată de până la opt luni pentru diverse facturi pe care statul ar fi trebuit să le deconteze a doua zi sau să dea banii în avans, în niciun caz să aștepți șase-opt luni de zile că să-ti iei banii din fondurile europene. În Polonia se merge pe bună-credință, pe faptul că vrei să faci proiectul respectiv și că ai toate documentele în regulă. Se pleacă de la prezumția de nevinovăție să zic așa. Pe când pe noi statul ne tratează ca pe un infractor care vrea să fure banii europeni. Cam asta este percepția, din păcate, a statului, a autorităților de management în ceea ce privește investitorii privați care vor să atragă fonduri europene”, subliniază el.

Adrian Negrescu nu are niciun dubiu: „Suntem singura țară din regiune care practică un asemenea mecanism extrem de birocratic din prisma faptului că autoritățile de management care lucrează în Ministerul Fondurilor Europene nu fac altceva decât să încerce să ducă la nesfârșit proiectele astea din care câștigă. Gândiți-vă că ei primesc un bonus de 50% din faptul că lucrează cu bani europeni. Îi interesează banul, banul care să iasă pe termen cât mai lung și dacă se poate să existe și plăți alternative, în cazul în care există această posibilitate”, mai spune el.

Funcționari în exces și slab pregătiți

De altfel, spune analistul financiar, în ministerul care ar trebui să gestioneze fondurile europene sunt foarte puțini profesioniști, iar mulți dintre angajați au ajuns acolo doar pe criterii politice. Slab pregătiți, mulți dintre ei dau dovadă de exces de zel și le complică și mai mult viața investitorilor și firmelor care îndrăznesc totuși să apeleze la fonduri europene.

„Timpul trece, leafa merge, noi cu drag muncim. Din păcate, ăsta e sloganul după care funcționează administrația fondurilor europene în România, o administrație birocratică, stufoasă și în care nu există decât foarte puțini profesioniști. Majoritatea sunt oameni de partid, sunt puși acolo doar cu grila în față să ceară documente, să se acopere cu acte, cu munți de acte și să ceară și numărul de la pantofi investitorilor dacă se poate pentru a justifica ei existența în aparatul birocratic și bine plătit al statului”, completează Negrescu.

În plus, statul român nu știe încă nici măcar care ar trebui să fie prioritățile. Ani la rând investițiile s-au dus pe stadioane și săli de sport, uneori în localități din mediul rural în care nici măcar nu mai există tineret. În acest timp, în infrastructură s-a bătut pasul pe loc, indiferent cine au fost miniștrii Transporturilor din 2007, anul în care România a fost admisă în Uniunea Europeană, și până în prezent.

„Noi avem de construit în România pentru 20 de ani de acum încolo. Și suntem obligați să facem totul pentru a folosi exact așa cum trebuie banii europeni pe care îi avem la dispoziție. Sunt 60 de miliarde de euro, bani pe care îi putem folosi pentru a construi în primul rând infrastructura feroviară care, din punctul meu de vedere, reprezintă viitorul, dar și infrastructură rutieră. Toată Europa investește din ce în ce mai mult pe infrastructură feroviară, trenuri atât de marfă, cât și de călători pentru că au realizat că infrastructura rutieră nu e o oportunitate în contextul în care eforturile de a reduce emisiile poluante sunt din ce în ce mai mari la nivel internațional”, arată Negrescu.

Și chiar dacă autoritățile s-au lăudat de fiecare dată cu progresele mici, în realitate, România este la mare distanță în urma altor state din Estul și Centrul Europei.

„Noi am avea nevoie de investiții de peste 300-400 de kilometri de autostradă în fiecare an. Și asta doar pentru a ajunge din urmă măcar țările din Europa Centrală. Ceea ce e o adevărată misiune imposibilă la actuala organizare a statului român”, conchide Adrian Negrescu.

Cimpoi Adrian

Cimpoi Adrian este absolvent al Universității din București. După o perioadă în care a fost redactor și reporter pentru un post de televiziune, a decis să-și continuie drumul în presa scrisă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button