Daniel Buda: PNS trebuie făcut de fermieri! Funcționarii din minister trebuie să scrie ce le dictează agricultorii!

Distribuie acest articol!

Fermierii sunt cei care cunosc cel mai bine realitățile din teren și nicidecum funcționarii din instituțiile europene sau diverse ministere, consideră europarlamentarul român Daniel Buda. Vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, Daniel Buda a dovedit de-a lungul anilor că este un apropiat și un susținător al agriculturii românești la Bruxelles, dar și acasă. Într-un moment cheie pentru România, cel în care țara noastră ar trebui să fie în ”focurile” consultărilor și redactării unui plan național strategic pentru 2023-2027, Daniel Buda a acordat Agrointeligența –  AGROINTEL.RO un interviu în care evidențiază importanța pe care fermierii ar trebui să o aibă ca pilon decizional în creionarea direcției pentru agricultura românească în noua Politică Agricolă Comună.

Vă invităm să parcurgeți integral acest interviu-document cu informații actualizate despre noua PAC, dar și cu semnale puternice despre direcția spre care România va trebui să se îndrepte în calitate de stat membru UE și care dorește să beneficieze integral de finanțarea alocată sectorului agricol din țara noastră.

Agrointeligența: Ne apropiem cu pași repezi de momentul în care noua Politică Agricolă Comună va intra în vigoare. Care sunt, la acest moment, noutățile de la Bruxelles privind viitorul PAC? Cum stăm cu calendarul privind adoptarea noilor reguli pentru fermieri?

Daniel Buda, europarlamentar și vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European: La finele lunii iunie, instituțiile europene au ajuns la un acord privind noua Politică Agricolă Comună, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023 și va dura până la sfârșitul anului 2027. Astfel, perioada 2021-2022 este una de tranziție, în care se aplică regulile din PAC 2014-2020. Începând din ianuarie 2023, urmează să fie puse în aplicare obiective mai ambițioase în materie de mediu și climă, aliniate la obiectivele Pactului verde. Noua PAC va asigura, de asemenea, o distribuire mai echitabilă a sprijinului, în special către fermele familiale mici și mijlocii și către tinerii fermieri.

România, ca orice alt stat UE, poate opta între: o plată redistributivă de 10% din bugetul Pilonului I și în acest caz, nu se aplică plafonarea, iar sumele obținute se vor redistribui fermierilor mici sau mijlocii sau plafonarea la 100. 000 de euro, cu posibilitatea de deducere a 50% din salarii; în cazul aplicării plafonării, ar fi afectați fermierii care dețin 450 ha-500 ha. Plata redistributivă reprezintă „centura de siguranță” pentru fermierii mici și mijlocii, care îi ajută să se dezvolte pe piață. Această plată redistributivă consolidează modelul fermelor familiale mici și mijlocii,

Noua PAC va permite punerea în aplicare prin intermediul planurilor strategice naționale, în conformitate cu Pactul verde. 25% din fondurile aferente Pilonului I vor fi alocate eco-schemelor, fiind prevăzută o perioadă de învățare între 2023-2024, cu o alocare între 20% și 25%.

Noua PAC este mai echitabilă, mai verde, mai favorabilă bunăstării animalelor și mai flexibilă. Noua PAC va sprijini tranziția către o agricultură mai sustenabilă, cu obiective mai ambițioase în ceea ce privește clima, mediul și bunăstarea animalelor.

Daniel Buda este vicepreședinte al Comisiei de agricultură din Parlamentul European

Agrointeligența: Ce trebuie să înțelegem, în primul rând, din noile reguli anunțate până acum pentru subvențiile și fondurile post-2022?

Daniel Buda: În primul rând, este foarte important să reținem faptul că în noua PAC se pune foarte mare accent pe prevenirea aparițiilor unor disfuncționalități, pe atenționarea fermierilor asupra posibilelor încălcări și nicidecum să se dispună direct sancționarea acestora. Altfel spus, primii doi ani vor constitui o perioadă de învățare a noilor reguli, iar abia apoi, putem vorbi de eventuale sau posibile sancțiuni. Sub acest aspect, este foarte clar că marea greutate cade pe felul în care va fi croit Planul Național Strategic, ale cărui prevederi și reguli trebuie să fie foarte clare, simple, ușor de aplicat și pe înțelesul fermierului. De altfel, am tot spus și spun că acest PNS trebuie făcut în primul rând de către fermieri și nu de către funcționarii din minister care în opinia mea, ar trebui să scrie după dictare, deoarece fermierul știe cel mai bine ce poate și ce nu poate implementa în mod concret în teren.

Am spus asta de nenumărate ori și în Parlamentul European, fermierii sunt cei care cunosc cel mai bine realitățile din teren și nicidecum funcționarii din instituțiile europene sau diverse ministere. Iar când zic asta, știu bine la ce mă refer și credeți-mă că nu doar o dată, am asistat în Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European la discutarea unor prevederi care parcă erau „căzute de pe lună”. Sunt absolut convins însă, că acest PNS va reprezenta „o nouă Biblie”, pe înțelesul tuturor fermierilor din România.

Agrointeligența: Noua Politică Agricolă reprezintă o provocare și pentru autorități. Ce mai au de învățat oficialii de la noi pentru ca România să ajungă din urmă nivelul de plăți sau performanțele de absorbție ale altor țări membre?

Daniel Buda: În acest punct, autoritățile, împreună cu fermierii trebuie să se concentreze pe elaborarea Planurilor Naționale Strategice. Pe baza unor norme mai simple stabilite la nivelul UE, fiecare stat membru va pregăti un plan strategic pentru punerea în aplicare a politicii în următorii cinci ani. Acest lucru le va permite să țină seama de condițiile locale și să atingă obiective ambițioase. Planurile naționale strategice reprezintă un element cheie al reformei PAC, ce va stabili modul în care fiecare stat membru va utiliza instrumentele PAC. Invit fermierii să colaboreze cu autoritățile naționale în elaborarea Planurilor Naționale Strategice astfel încât nevoile din teren să se regăsească în aceste planuri.

Cu siguranță, prin implementarea acestor Planuri Strategice și prin simplificarea normelor și procedurilor, se vor obține performanțe notabile și de către fermierii români.

Daniel Buda analizează permanent parcursul agriculturii românești și semnalează riscurile, dar mai ales oportunitățile pe care România nu trebuie să le rateze

Agrointeligența: Considerați că s-au făcut greșeli până acum? (de către autorități n.r)

Daniel Buda: Au existat mai multe impedimente ce nu au permis o absorbție eficientă a fondurilor, așa cum ne-am fi dorit, iar când spun asta mă refer la atingerea obiectivelor de durabilitate a investițiilor în agricultură. Măsurile subsecvente unor programe trebuie să fie corelate unele cu altele. Vă dau un exemplu: dacă ai de-a face cu instalarea unui tânăr fermier, este normal să îi oferi posibilitatea, chiar înaintea perioadei de finalizarea a implementării proiectului, să acceseze fonduri pentru dezvoltarea și modernizarea exploatației atât timp cât el demonstrează că face performanță. Te duci și vezi: are vacile de care vorbește? Și dacă le are, fă bine și pune la îndemână instrumente prin care să se dezvolte, mai ales, pornind de la lipsa acută a forței de muncă. Altfel, îl rezumi la suma pe care i-ai dat-o ca avans și el nu își poate moderniza exploatația deoarece vaca nu este precum mașina să o ții în grajd până îți vin mulgătorii la muls, să poți vinde laptele și să faci bani. Știu că este o abordare puțin arhaică, dar cu siguranță, fermierii înțeleg despre ce este vorba. Un lucru este clar: trebuie să gândim investițiile în agricultură de maniera în care investițiile făcute să le regăsești în teren și peste 30 de ani.

În ceea ce privește alte tipuri de impedimente care au limitat accesarea fondurilor europene, aș menționa: birocrația excesivă, bariere legislative, reguli multiple și nu tot timpul clare. În Regulamentul PAC, am inserat o prevedere în care se menționează faptul că statele membre nu au posibilitatea să adauge condiții suplimentare peste regulile europene. Astfel, am încercat să facilităm accesul fermierilor la fonduri europene pentru a nu mai exista bariere birocratice în atragerea fondurilor.

Citește în continuare pe Agrointel.ro


Distribuie acest articol!
%d blogeri au apreciat: