Cum acționa MAFIA din București: Nuțu Cămătaru plătea taxă comisarului Badea

Distribuie acest articol!

Un ofițer verifica numerele de mașini în baza de date a MAI, un comisar cerea 5.000 de euro de la rudele unui arestat pentru a interveni pe lângă un magistrat, iar un ofițer SRI oferea contra cost informații sensibile interlopilor. Acuzațiile apar într-un dosar al DIICOT, potrivit Europa Liberă.

Până în anul 2015, activitatea de pază a cluburilor din București a fost asigurată de persoane aflate în coordonarea lui Roger Bogdan. El a fost victima unei tentative la omor comisă pe fondul conflictelor generate de paza cluburilor din București și, după acest atac, paza cluburilor a fost preluată de gruparea „Bodyguarzilor”.

Din această grupare ar aparține și Robert Badea, comisar de poliție în cadrul BCCO București Serviciul Antidrog. Capul rețelei era Marian Bejan, un fost proxenet și traficant de cocaină din București. Potrivit DIICOT, „B. R. C. a asigurat atât consilierea juridică a lui Marian Bejan, cât și fluxul de informații, din interiorul instituțiilor de aplicare a legii.”

Legătura celor doi începe în 2017, la un an după ce Bejan a început să facă trafic de droguri, când intră în legătură cu B. R., polițist în cadrul Serviciului Antidrog. De aici până la a face afaceri împreună nu a mai fost decât un pas.

„În urma aderării la grupul infracțional organizat a inculpatului B. R.-C., Bejan Cristian-Marian a început să obțină sume impresionante de bani din traficul de droguri, întrucât, cu ajutorul inculpatului B. a avut acces pe piața neagră din cluburile de noapte Mia Musica, Aristocrat, BOA și Bamboo”, se arată în rechizitoriu. B. era liderul bodyguarzilor din cluburile respective și prin intermediul lui se distribuiau drogurile.

Metode de contrafilaj

„B. R. e în rolul principal. Știe tot ce se întâmplă. Nu se distribuie drogurile fără acordul lui (…) Presupun că toată lumea știe că B. R. este lucrător la Serviciul Antidrog (…) B. R.-C. a obținut din vânzarea cocainei un venit lunar de aproximativ 100.000 de euro, iar Bejan Cristian Marian mai mult decât el”, se arată în declarația unui martor din dosar.

Martorul mai arată că, în contextul prieteniei cu polițistul, Bejan a dobândit cunoștințe de contrafilaj și a dezvoltat metode de protecție, în sensul că notează numerele de înmatriculare ale unor autoturisme despre care are suspiciunea că pot fi ale structurilor de filaj, pe care, prin intermediul legăturilor infracționale din Poliția Română, le verifică apoi în bazele de date.

„Bejan dispune de dispozitive de urmărire și localizare GPS, pe care le-a primit de la un lucrător de poliție, acestea fiind montate pe autoturismele persoanelor pe care ‘el le considera de interes, dorind să vadă traseul pe care aceștia îl parcurg. Totodată, deținea dispozitive de bruiaj pentru a nu fi localizat și pentru a vedea dacă a fost montată tehnică de interceptare la el în autoturisme’”, se mai arată în rechizitoriu.

Influență în penitenciar

La un moment dat, în contextul unui conflict cu un alt interlop din Clanul Sportivilor, comisarul s-ar fi lăudat că „în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, îl poate opri pe acesta în trafic, moment în care îi poate pune în autoturism cocaină și îl poate aresta”.

Procurorii DIICOT vorbesc și despre autoritatea pe care a dobândit-o Marian Blejan, liderul traficanților de droguri din București, după ce un prieten al său a fost închis la Rahova.

„Inculpatul a apelat la Bejan pentru a fi mutat într-o cameră mai bună, lucru care s-a și realizat după circa două trei săptămâni. Ulterior a fost contactat de un anumit domn Lucian (funcționar ANP) și colega acestuia, pe nume Ioana (funcționar ANP)”.

Interceptați fiind, polițistul și Bejan vorbeau despre echipajele de filaj care stăteau după ei de mai multe zile. Una dintre interceptări surprinde un schimb de replici din data de 25 iunie 2020

15:34:10 B. R.: Nu e IPJ

15:34:20 B. R.: E IGPR

15:34:30 B. R.: Eu zic că ori sunt de la Direcție

15:34:42 B. R.: Ori de la grupări de la IGP

15:35:11 B. R.: Tot ăia care ne căutau de dinainte de pandemie

15:35:33 B. R.: Daca au întrebat și de droguri și de mine

15:35:57 B. R.: Deci vezi că nu se lasă

15:36:03 B. R.: Se țin de noi scai

15:36:15 B. R.: Asta încerc să îți spun

15:36:30 B. R.: Ca au venit si pe strada pe la mine

15:36:44 B. R.: Pe la MIA au dat tarcoale si pe acolo

Nu vorbeau la telefon

Procurorii mai susțin că polițistul l-a instruit pe prietenul Bejan cu privire la măsurile de contrafilaj pănă când acesta a învățat metode de autoprotecție.

„Interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice au evidențiat faptul că inculpații Bejan Cristian Marian și inculpatul B. R. C. nu au comunicat, în mod direct, prin intermediul rețelei GSM”.

Anchetatorii au stabilit indirect legătura dintre cei doi – prin activitate de filaj și prin discuții telefonice purtate de inculpatul B. R. C. cu alte două persoane.

„În ceea ce privește punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică precizăm că această activitate a fost adesea îngreunată, uneori imposibilă, prin prisma măsurilor eficiente de autoverificare întreprinse de membrii grupului”, se mai arată în rechizitoriu.

Cum verifica Bejan dacă e filat

Procurorii arată că Bejan era atent la cine îl urmărește și încerca să vadă dacă este urmărit.

Pe 25 septembrie 2019, Bejan a ieșit din restaurantul La Brasserie la ora 0.25, „s-a deplasat pe str. Polonă oprind în apropiere de intersecția cu strada Ion Bogdan.

După ce a staționat aproximativ 5 minute, timp în are nu a luat legătura cu vreo persoană, s-a deplasat pe următorul traseu: șoseaua Ștefan cel Mare, Calea Dorobanți, strada Radu Beller, bulevardul Mircea Eliade, str. Ceaikovski, bulevardul Barbu Văcărescu și strada Gioacchino Rossini. Precizăm că pe acest traseu a executat manevre de autoverificare astfel că s-a decis lăsarea acestuia din supraveghere pentru păstrarea conspirativității acțiunii”

În altă zi, fiind supravegheat, „s-a stabilit suspendarea supravegherii operative a inculpatului Bejan Cristian-Marian, atât din cauza topografiei zonei cât și din cauza faptului că acesta se deplasa cu viteză excesivă, alternând deplasarea cu perioade în care rula cu o viteză nejustificat de redusă. Menționăm că sus-numitul a repetat același traseu timp de mai multe minute, alternând viteza de deplasare redusă cu opriri dese în locuri întunecate sau întoarceri efectuate pe str. Nerva Traian, toate fiind manevre de depistare a supravegherii folosite și de instituții din domeniul siguranței naționale”.

Tehnici ale serviciilor secrete

În altă situație, Bejan își lăsa telefonul în altă mașină, aparat care era plimbat de un șofer. Pentru a intra pe internet folosea un telefon de pe care nu suna niciodată.

„Concluzionăm faptul că modul de operare calificat al membrilor grupului infracțional a făcut ca documentarea activităților ilicite să fie îngreunată, uneori imposibilă, măsurile de autoprotecție și contra – filaj folosite fiind unele utilizate de instituții cu atribuții în domeniul siguranței naționale, cu ocazia desfășurării de operațiuni autorizate”.

Procurorii mai susțin că R. B.adea s-a interesat în mod direct de existența unor măsuri de supraveghere tehnică în ceea ce îl privește, întrebându-i pe colegii lui, polițiști la DIICOT.

Amatorism la IPJ Vrancea

Gruparea B.-Bejan ar fi fost protejată și de alte inspectorate județene de poliție. În aprilie 2019, oamenii lui Bejan au acroșat intenționat un autoturism care se deplasa pe ruta București – Bârlad. Scos în afara carosabilului, patru bărbați au au coborât și au spart geamurile mașinii.

„Persoana cu șapcă neagră și barbă, aflată lângă Bejan, avea în mâna dreapta un cuțit cu lamă lungă, tip sabie, cu care m-a atacat după ce în prealabil l-am auzit pe inculpatul Bejan Cristian strigând A încercat să mă înjunghie în torace prin lovituri repetate. Instinctiv, m-am lăsat pe partea dreaptă, am ridicat piciorul stâng și mâna pentru a avea o apărare mai bună, moment în care individul în cauză mi-a înfipt cuțitul de trei ori în picior”, arată victima în declarație.

În octombrie 2019, polițiștii din cadrul I.P.J. Vrancea – Serviciul de Investigații Criminale au propus „în mod nejustificat și nefundamentat, fără administrarea tuturor elementelor probatorii și fără a ține cont de concluziile certificatului medico-legal depus de persoana vătămată clasarea cauzei sub aspectul comiterii infracțiunilor de lovire sau alte violențe și distrugere”, se arată în referatul DIICOT. Dosarul a fost redeschis după ce ancheta a fost preluată la București.

Promisiune de influență la judecător

Un alt polițist care, potrivit DIICOT, a ajutat gruparea Bejan este comisarul șef de poliție G. N. B. care l-a ajutat pe nepotul său Cezar Roberto Petcu, arestat pentru tentativă de omor.

„A primit de la G.S. și G.L. suma de 5.000 de euro, sub promisiunea că va determina funcționarul public, în speță judecător sau procuror, să înlocuiască măsura arestării preventive a lui Petcu”, se mai arată în rechizitoriu.

Comisarul nu a recunoscut acuzațiile aduse de DIICOT și a declarat că el este formator sportiv pentru pregătirea fizică și psihică a copiilor din diferite medii defavorizate și din această perspectivă el reprezintă un model și nu a săvârșit nicio infracțiune.

A susținut că nu ar fi putut promite că poate intervenii pe lângă un procuror sau judecător deoarece el nu cunoaște persoane cu asemenea calități.

Ajutat și de un ofițer SRI

Un alt sprijin al grupării venea din partea unui ofițer al Serviciului Român de Informații (SRI).

„Martorul amenințat a declarat că inculpatul Claudiu Rotaru (zis „Gălățeanu” – membru al grupării coordonate de Bejan) oferea periodic sume de bani unui ofițer, lucrător în cadrul Serviciului Român de Informații, persoană care comunica informațiile de interes pentru membrii grupului către fratele lui Claudiu Rotaru”, se arată în rechizitoriu.

Cocaina era drogul distribuit de gruparea Bejan în cluburile de lux din Capitală
Cocaina era drogul distribuit de gruparea Bejan în cluburile de lux din Capitală

DIICOT mai susține că R. B. este implicat traficul de cocaină și că intermediază prestarea de servicii de pază și protecție pentru diferite cluburi din București, sens în care percepe comisioane pentru fiecare agent de pază recrutat.

„În calitatea sa de fost sportiv, jucător de rugby, inculpatul B. R.-C. acționează prin intermediul relațiilor pe care le are în mediul sportiv, racolând persoane pretabile să desfășoare activități de pază, în calitate de bodyguard, îndeosebi la cluburile ‘BOA’, situat în Șos. Kiseleff, sectorul 1 și ‘La Mia Musica’, situat în sectorul 6, din municipiul București. B. negociază cu patronii celor două cluburi asigurarea numărului de persoane necesar pentru desfășurarea de activități de pază pentru acestea, în schimbul sumei de 1000 lei/persoană (bodyguard)/eveniment, sumă din care îi revine un procent de 50%. Activitatea menționată este una de acoperire pentru R. B., care îi permite și facilitează punerea în vânzare, vânzarea și distribuirea de cocaină, în cluburile amintite, prin intermediul rețelei de bodyguarzi și a altor angajați”, se mai arată în rechizitoriul DIICOT.

Legătura cu Nuțu Cămătaru

În 2018, R. B. s-a întâlnit cu Ion Balint, zis Nuțu Cămătaru, întâlnirea fiind intermediate de Bejan în clubul BOA, susține acuzarea. Nuțu Cămătaru era interesat să beneficieze de protecție din partea ofițerului de poliție.

„B. R.-C. i-a spus lui Balint Ion că discută cu acesta despre afaceri în schimbul sumei de 200.000 euro, bani pe care B.R.-C. i-ar fi primit într-un interval de o săptămână de la Balint Ion”.

O altă acuzație a DIICOT este aceea că B., contra unor sume de bani, a asigurat protecția grupului coordonat de Bejan, punând la dispoziția acestuia date cu privire la dosarele instrumentate în legătură cu infracțiunile de trafic de droguri.

Polițist la cheremul interlopului

Un alt ajutor din rândul poliției pentru Bejan ar fi fost Elvis Călărașu, polițist în cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București care, la cererea lui Bejan, a făcut mai multe verificări în bazele de date ale MAI iar informațiile obținute i le-a comunicat acestuia.

Elvis Călurașu era agent șef adjunct în cadrul Brigadei de Poliției Rutieră de la Poliția Capitalei, la Biroul de Accidente Ușoare. El a recunoscut faptele după ce i-a fost percheziționat calculatorul și a declarat că a primit diverse sume de bani de la Bejan pentru serviciile sale. „Însă a negat că sumele de bani obținute de la inculpatul Bejan Cristian Marian au fost primite cu titlu de mită”, se mai arată în rechizitoriu.

În apărarea sa, R. B. a declarat că este sportiv de performanţă şi practică rugby la Sportul Studenţesc, Kick —box la Clubul Sportiv Ciprian Sora. Datorită acestor activități a cunoscut mai multe persoane. În calitate de polițist, a avut acces la informaţii clasificate, nivel strict secret, autorizaţia expirând în luna august 2018.

Polițistul nu a mai avut acces la informaţii clasificate nivel strict secret în luna februarie 2020. Cu toate acestea, din luna ianuarie 2018, protectorul interlopilor și-a desfăşurat activitatea la Biroul de Combatere a Crimei Organizate (B.C.C.O) Bucureşti și a susținut faptul că, deși autorizația de acces la informaţii clasificate a expirat în luna august 2018, în perioada ianuarie 2018 – februarie 2020, a avut calitatea de investigator sub acoperire, în mai multe dosare ale DIICOT, până în februarie 2020, când pe internet a apărut un videoclip în care se făceau referiri negative la adresa sa și a „fost pus la dispoziția MAI”.

În atenția ministrului de Interne

În februarie 2020, fostul ministru de Interne, Marcel Vela, anunța măsuri pentru combaterea infracțiunilor chiar în rândul angajaților MAI. El dădea exemplul unui ofițer antidrog de la Brigada pentru Combaterea Criminalității Organizate care „s-a apropiat prea mult de infractori, nu în sensul de a-i prinde, ci pentru a-i sprijini” Vela anunța că i-a fost retras accesul la informații clasificate și va fi sesizat Parchetul, cu referire la R.B.

Pe 1 octombrie 2020, DIICOT anunța că a reținut 13 persoane într-o acțiune care viza destructurarea uneia dintre cele mai periculoase grupări de crimă organizată din țară, liderul fiind Cristian Marian Bejan.

Grupul era suspectat de „tentative de omor calificat, cămătărie, evaziune fiscală, spălare de bani, trafic de influență, cumpărare de influență, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, favorizarea făptuitorului, influențarea declarațiilor, efectuarea de operațiuni financiare incompatibile cu funcția, distrugere, proxenetism, sustragerea ori distrugerea de probe ori înscrisuri și șantaj”.

În martie 2021, 16 inculpați erau trimiși în judecată. Printre ei și R. B., despre care DIICOT spunea că „a asigurat atât consilierea juridică a liderului grupării infracționale, cât și fluxul de informații, din interiorul instituțiilor de aplicare a legii, cu privire la activitățile de cercetare desfășurate de acestea”.

Pe 13 mai 2021, B. era eliberat din arestul preventiv și cercetat sub control judiciar, fiind pus la dispoziția ministerului până la o sentință definitivă.


Distribuie acest articol!
%d blogeri au apreciat: