Consiliul Fiscal: Salariul mediu brut din sectorul bugetar, mai mare cu aproape 37% față de cel din mediul privat, în urma majorărilor din 2019

Cheltuielile de personal au crescut în standarde cash cu aproximativ 16,2 miliarde lei (+18,8%) comparativ cu anul trecut, iar faţă de anul 2016 acest agregat s-a majorat cu circa 45,8 miliarde lei (+79,5%), potrivit unui raport al Consiliului Fiscal.

„Comparativ cu anul 2018, cheltuielile de personal au crescut în standarde cash cu aproximativ 16,2 miliarde lei (+18,8%), iar faţă de anul 2016 acest agregat s-a majorat substanţial cu circa 45,8 miliarde lei (+79,5%). În urma majorărilor salariale din 2019, salariul mediu brut a ajuns la nivelul de 6.472 lei/lună în sectorul bugetar, fiind mai mare cu 36,6% faţă de cel din mediul privat. În comparaţie cu celelalte ţări din UE, România înregistrează pentru al doilea an consecutiv cea mai ridicată pondere a cheltuielilor cu salariile în total venituri bugetare (33,8%), fiind chiar mai mare decât nivelurile din perioada pre-criză (2007-2008)”, se menţionează în raport.

Potrivit Consiliului Fiscal, cea mai mare creştere s-a înregistrat în sectorul public de învăţământ, salariul mediu net ajungând în trimestrul IV din 2019 la 5.823 lei, cu 18,8% mai mare decât aceeaşi perioadă a anului precedent.

„Această dinamică a contribuit puternic la ridicarea mediei salariului din sectorul bugetar. În sectorul public cel mai puţin au crescut salariile personalului din domeniile sănătate şi asistenţă socială. Nivelul acestora din ultimul trimestru al anului 2019 a fost de 6.363 lei/lună, înregistrând un ritm de creştere de doar 5,8% comparativ cu ultimul trimestru din 2018. Salariul mediu brut lunar al angajaţilor din administraţie publică şi apărare s-a plasat la valoarea de 8.229 lei în ultimele trei luni din 2019, fiind mai mare cu 13,1% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent”, se mai spune în raport.

Potrivit documentului, începând cu anul 2018, modificarea regimului de impozitare a câştigurilor salariale prin transferul contribuţiilor de la angajator la angajat a determinat creşterea taxării muncii prin contribuţii de asigurări sociale, taxarea la nivel agregat nefiind afectată deoarece a fost diminuat impozitul pe venit.

„Pe fondul acestor măsuri, a fost aparent îmbunătăţită capacitatea de autofinanţare a sistemului de pensii în ultimii ani. Astfel, deficitul bugetului de asigurări sociale s-a diminuat până la nivelul de 0,92% din PIB în 2019 de la 1,21% din PIB în 2018. Dar această diminuare nu are corespondent într-o soliditate mai mare a bugetului consolidat, existând nevoia unor ajustări macroeconomice considerabile. De altfel, estimările pentru perioada 2020-2022 arată deteriorarea stării bugetului de asigurări sociale”, se precizează în documentul citat.

Potrivit Consiliului Fiscal, ulterior creşterii cu 165.600 de persoane înregistrată în perioada 2005-2008, numărul total de angajaţi în sectorul guvernamental a scăzut cu 156.133 în intervalul decembrie 2008 – decembrie 2019, până la un nivel de 1,24 milioane.

„Practic, cea mai mare parte a reducerii de personal a avut loc în perioada 2009-2011, când numărul de salariaţi din sectorul bugetar a scăzut cu circa 180.000, acest lucru datorându-se, în principal, introducerii regulii de ‘1 angajat nou la 7 plecări din sistem’ (valabilă până în anul 2012 inclusiv), în timp ce în perioada 2012-2014 diminuarea a fost de circa 9.540 de posturi”, conform sursei citate.

Sursa: www.economica.net

• 
  Haos și dezastru în urma turcilor pe autostrada A7
  La mai puțin de opt luni de la deschiderea circulației pe lotul 3 Pietroasele – Buzău al Autostrăzii Moldovei A7, imaginile de pe teren arată o autostradă care se dezintegrează bucată cu bucată. Panouri de semnalizare căzute în lanurile de grâu de pe marginea drumului, indicatoare de direcție rupte și atârnând de portaluri, fundații de …
• 
  Eforie, orașul administrat pe hârtii care nu se potrivesc cu realitatea. Terenuri cu acte nefinalizate, bani neîncasați și evidențe contabile denaturate sub administrația Robert Nicolae Șerban
  În timp ce administrația condusă de primarul Robert Nicolae Șerban vorbește despre dezvoltare, investiții și modernizare, în spatele comunicatelor oficiale se conturează imaginea unei administrații care pare să fi pierdut controlul asupra unor aspecte esențiale ale gestionării banului public și patrimoniului local. Documentele oficiale arată o serie de probleme care ridică întrebări serioase despre modul …
• 
  Virusul pestei micilor rumegătoare, activ în Mureș: Un fermier a vândut lână dintr-o fermă aflată sub interdicție
  Comitetul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) Mureş a fost convocat, miercuri, pentru a stabili atribuţiile fiecărei instituţii în gestionarea epizootiilor, în contextul în care judeţul se confruntă cu evoluţia virusului activ al pestei micilor rumegătoare (PMR) şi cu confirmarea unui nou focar în judeţul Braşov, prin contact direct cu cel din localitatea Viişoara. Directorul Direcţiei Sanitare Veterinare şi …
• 
  „Am ales să respect legea”. Reacția șefei ANPDPD după ce a fost revocată în urma anchetei DIICOT din Bihor: „Dacă îl informam pe ministru, comiteam o infracțiune”
  Președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), Alexandra Zară, a anunțat miercuri că ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, urmează să o elibereze din funcție. Potrivit acesteia, decizia are legătură cu lipsa unei informări prealabile privind operațiunea DIICOT desfășurată în 30 iunie în centrele pentru persoane cu dizabilități din județul Bihor. Alexandra Zară: „Ministrul Pîslaru mi-a comunicat că …
• 
  Procurorii DIICOT au refuzat să-i dea ministrului interimar al Muncii Dragoș Pîslaru detalii despre persoanele ”extrase” din azilele lui Pașca pe motiv că sunt secrete și l-au acuzat de ”ingerință gravă și nepermisă în activitatea de urmărire penală”
  Procurorii DIICOT au refuzat să-i dea ministrului interimar al Muncii Dragoș Pîslaru (PNL) detalii despre persoanele ”extrase” din azilele lui Pașca pe motiv că actele din ancheta penală sunt confidențială și l-au acuzat de ”ingerință gravă și nepermisă în activitatea de urmărire penală”. Ministrul Pîslaru ceruse DIICOT, printr-o adresă oficială, ”comunicarea documentelor, actelor administrative, deciziilor …