Sistemul de justiție din România se dovedește, încă o dată, un labirint complex în care prădătorii financiari și traficanții de substanțe interzise găsesc cu ușurință portițe de scăpare, lăsând în urmă un siaj de vieți distruse, investitori păcăliți și bugete de stat devalizate sistematic. Prezenta investigație detaliază un imperiu infracțional hibrid, un spațiu sumbru unde gulerele albe se întâlnesc cu crima organizată. În centrul absolut al acestei rețele de fraudă se află Iulian Ionuț Bogatu, un personaj controversat care a reușit să sfideze de nenumărate ori logica juridică.

Acesta a combinat traficul de substanțe psihoactive cu metode extrem de rafinate de spălare de bani, fraudă pe bursa canadiană și falimentări premeditate ale unor firme paravan. Deși vizat de anchete de proporții naționale și de structuri precum DIICOT, Bogatu continuă să opereze nestingherit. El deschide noi și noi companii, folosind interpuși și manipulând cu aplomb numele unor figuri proeminente din mediul de afaceri românesc și internațional pentru a-și legitima escrocheriile în fața viitoarelor victime.

Arhitectura unei înșelătorii: De la bursa canadiană la laboratoarele din Miroslava

Povestea lui Iulian Bogatu nu este doar relatarea banală a vânzării de substanțe interzise pe la colțuri de stradă, ci ilustrează un nivel de sofisticare infracțională care implică piețe de capital internaționale. Totul a fost gândit pentru a atrage fonduri masive sub pretextul dezvoltării unor afaceri perfect legale, axate pe canabis medicinal sau produse cosmetice revoluționare. Proiectul principal prin care s-a orchestrat prima mare lovitură financiară a purtat numele de CANX. Sub umbrela unei aparente inovații de top în domeniul produselor derivate din canabis, Bogatu, lucrând strâns alături de parteneri precum omul de afaceri canadian Philipp Fuhrmann, a reușit să ridice capital masiv. Prin listări și promisiuni pe bursa canadiană, proiectul CANX a atras investiții uriașe, sursele indicând o sumă care depășește cu mult pragul de cinci milioane de euro. Mecanismul a fost unul clasic pentru fraudele bursiere, dar extrem de eficient, bazându-se pe vânzarea unei iluzii corporative în care investitorilor li se promitea o extindere globală pe piața produselor din canabis legal, o industrie în plină ascensiune la nivel mondial.

În realitate, milioanele de euro s-au evaporat rapid în buzunarele unui grup foarte restrâns de inițiați. Iulian Bogatu, acționând ca un veritabil beneficiar al pierderilor controlate, a raportat ulterior, cu mândrie, în cercurile sale apropiate că din această schemă piramidală mascată a reușit să își însușească personal aproximativ două milioane de euro. Evident, acești bani nu au fost folosiți niciodată pentru despăgubirea victimelor de peste ocean, ci au acționat ca un capital de pornire pentru a finanța repornirea și continuarea celorlalte afaceri ilicite pe teritoriul României. Mai mult decât atât, utilajele de ultimă generație, achiziționate din banii trimiși cu bună credință de investitorii canadieni, au fost deturnate și instalate direct în liniile de producție ale fabricii de droguri de la Miroslava, județul Iași.

„Fabrica de Vise”: Droguri pentru elevi și protecție din inima Poliției

Adevărata natură și magnitudine a operațiunilor conduse de Iulian Bogatu au ieșit la iveală în ceea ce procurorii DIICOT au denumit generic dosarul „Fabrica de Vise”. Ceea ce se prezenta cu eleganță pe hârtie ca o inofensivă fabrică de produse cosmetice din extracte de canabis situată în comuna Miroslava era, în realitatea crudă, un hub uriaș de producție și distribuție de substanțe cu un puternic efect psihoactiv. Între luna octombrie a anului 2022 și luna septembrie a anului 2023, această grupare a reușit să producă și să pună pe piață o cantitate halucinantă de marfă, depășind pragul de o sută de mii de dispozitive de tip vape, pe lângă o gamă extrem de variată de produse comestibile sub formă de jeleuri, prăjituri sau drajeuri.

O analiză a pieței țintă arată că aceste produse, intens colorate și promovate prin arome atrăgătoare, vizau în mod direct și cinic un public extrem de vulnerabil, fiind consumate în special de copii și elevi. Substanțele active folosite, printre care se numără HHC, HHC-P, HHC-O, H4CBD și chiar faimosul THC, acționează ca neurotoxine puternice asupra sistemului nervos al minorilor, punându-le viața într-un pericol iminent la fiecare utilizare.

Conducerea acestei operațiuni a fost structurată cu o rigoare aproape corporativă, cu roluri extrem de bine definite. La vârful ierarhiei se afla Philipp Fuhrmann, în calitate de Director Executiv, cel acuzat de procurori că s-a ocupat îndeaproape de finanțarea grupului, de procurarea substanțelor active de pe piețele negre și de atragerea bazei de clienți. Alături de el, în funcția de Director General și considerat de toți anchetatorii drept creierul operațional și strategic al rețelei, trona Iulian Bogatu. Echipei de conducere i s-au alăturat, pentru a asigura buna funcționare a producției, Constantin Olărașu, în rolul de Director Tehnic, și Leonard Loghin, desemnat drept Manager de dezvoltare a afacerii.

Cu toate acestea, partea cea mai șocantă și mai demoralizantă a acestui întreg dosar nu constă doar în volumul uriaș de droguri produs și livrat pe piață, ci în complicitatea activă și directă a celor care, teoretic, erau plătiți de stat pentru a aplica legea. Agentul de poliție Vlad Constantin Acatrinei, angajat chiar la Centrul de Reținere și Arest Preventiv din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Iași, nu juca rolul unui simplu protector care acționează din umbră. El era un membru esențial al lanțului de producție, fiind implicat fizic și decizional în procesul de ambalare și depozitare a produselor toxice. Interceptările realizate de ofițerii DIICOT demonstrează un cinism înfiorător care domnea între membrii grupării. Într-o discuție purtată telefonic pe data de 8 septembrie 2023, polițistul Acatrinei primea ordine directe și clare de la Iulian Bogatu despre cum anume trebuie să gestioneze stocurile de ambalaje vechi și formulele greșite ale produselor, asigurându-se că până și substanțele amestecate incorect ajung să fie vândute fără urme pe cutii.

La momentul descinderilor, o operațiune mamut care a implicat peste două sute de percheziții simultane în luna iunie a anului 2023, gruparea a fost parțial destructurată de mascați. Deși procurorii DIICOT au solicitat ferm plasarea tuturor liderilor în arestul IPJ din cauza gravității excepționale a faptelor, judecătorii de la Tribunalul Iași și ulterior de la Curtea de Apel au tratat acest caz cu o clemență cel puțin suspectă pentru opinia publică. Majoritatea membrilor conducerii, inclusiv Bogatu, Olărașu și Loghin, au fost plasați confortabil în arest la domiciliu, în timp ce Fuhrmann a fost lăsat sub control judiciar. Prezentarea lor oarecum sfidătoare la sediul Curții de Apel Iași pentru a cere prin avocați eliberarea completă arată un nivel ridicat de siguranță și tupeu pe care acești indivizi îl manifestă în fața sistemului juridic românesc.

Modus Operandi: Algoritmul falimentului și devalizarea sistematică

În timp ce dosarele penale trenează prin instanțe, Iulian Bogatu își continuă absolut netulburat cariera prolifică de fraudator fiscal, adaptându-și metodele pentru a rămâne mereu cu un pas înaintea inspectorilor financiari. Prezenta investigație a scos la iveală un tipar extrem de clar, un veritabil algoritm infracțional prin care acesta a reușit să înființeze cel puțin patru firme distincte în decursul a doar doi ani. Aceste societăți comerciale sunt folosite în mod exclusiv pe post de aspiratoare de fonduri, instrumente financiare pe care le abandonează de îndată ce și-au atins scopul fraudulos. Primul pas al acestei scheme presupune înființarea sau preluarea unei firme folosind pe post de administratori diverși interpuși sau persoane vulnerabile pe care le manipulează.

Ultima pe această listă a victimelor colaterale este Cosma Lariu Nina, însă recent Bogatu a ajuns să folosească inclusiv numele propriei soții pentru a deschide noi entități. Numele acestor vehicule comerciale se schimbă cu o rapiditate amețitoare. CANX EXTRACTS a devenit peste noapte 365 PHIBO, fiind urmată apoi de 1710 VENTURES, Zappy land sau brandul online Above Tobacco.

Cosma Lariu Nina a negat orice legătură de afaceri cu finul Iulian Bogatu, inclusiv faptul că ar fi administrator la compania ABOVETOBACO SRL. Mai mult, la întrebarea jurnaliștilor Anchetatorii.ro despre domeniul de activitate al companiei, similar cu cel al Fabricii de Vise, Cosma Lariu Ninea ne-a transmis sec: ”Viața bate filmul!” SITE ABOVETOBACO

Întrebare către Iulian Bogatu?

Cine este Cosma Lariu Nina și în ce calitate figurează în firmele dumneavoastră?

„Este prietena. Nu deține nicio calitate în societățile în care eu am o calitate: nu suntem asociați în nicio
societate și nu figurează ca administrator în vreuna dintre acestea. Informația este publică și verificabilă la
ONRC.”, a declarat Iulian Bogatu.

În contradicție cu declarația lui Iulian Bogatu, documentele oficiale arată că acesta se prezintă ca fondator al Above Tobacco.

Odată creată iluzia legalității, urmează faza a doua, aceea a generării unei activități care este, în mare parte, fictivă sau menită doar să atragă resurse pe credit. Firma astfel preluată închiriază spații de lux și achiziționează în sistem de leasing mașini de zeci de mii de euro, bolizi pe care Bogatu îi mută cu rapiditate de pe o firmă muribundă pe alta de îndată ce apar primele somații de plată. Pe baza acestei aparențe de mare succes, se comandă marfă de la diverși furnizori și se acumulează datorii intenționate. Faza a treia constă în devalizarea propriu-zisă a activelor. Profiturile reale, cum ar fi cele generate din vânzarea continuă de lichide pentru vape-uri, sunt extrase metodic prin metode contabile creative.

Se creează în registrele firmei creanțe complet false, reprezentând teoretic bani pe care firma ar avea să îi recupereze, dar care în realitate nu există. Echipamentele scumpe de producție, aceleași utilaje furate inițial de la proiectul CANX cu banii investitorilor de pe bursă, sunt mutate discret de pe inventarul unei firme pe inventarul alteia. În final, odată ce datoriile acumulate către furnizori și mai ales către bugetul de stat ating un punct considerat critic, firma respectivă își cere singură intrarea în insolvență, propunând un practician de casă care cere imediat falimentul pentru a șterge urmele banilor.

Cazul 1710 VENTURES SRL: O palmă usturătoare dată sistemului fiscal românesc

Exemplul cel mai grăitor al acestei inginerii financiare continue este evoluția societății 1710 VENTURES SRL. Înființată inițial în luna iulie a anului 2021 în orașul Iași sub denumirea de CANX EXTRACTS SRL, firmă condusă de un patron originar din Slatina, aceasta a fost rebotezată rapid în 365 PHIBO SRL. Ulterior, din iulie 2024, societatea și-a schimbat din nou identitatea, devenind 1710 VENTURES SRL, mutându-și sediul social în satul Balciu, din comuna Miroslava. În acte, declarația de activitate viza fabricarea altor produse chimice, însă realitatea comercială este vizibilă pentru oricine accesează site-ul abovetobacco.com, domeniu gestionat în continuare de Iulian Bogatu. Prin intermediul acestei platforme se comercializează intens produse specifice fumatului alternativ, incluzând țigări electronice, dispozitive variate și lichide pentru vapat.

Analiza datelor financiare depuse la instituțiile statului pentru anul fiscal 2024 demonstrează dimensiunea amețitoare a acestei fraude. Oficial, compania a raportat venituri totale de peste patru milioane de lei, mai exact 4.036.809 lei, în timp ce cheltuielile declarate s-au ridicat la 3.371.126 lei, generând pe hârtie un profit net de 454.823 lei. Elementul central care trădează intențiile ilicite este tabloul datoriilor și al așa-ziselor active. Firma a înregistrat datorii declarate de 1.730.227 lei, dar a justificat solvabilitatea prin active circulante colosale, unde figurează creanțe în valoare de 1.596.279 lei. Această valoare a creanțelor este, în mod evident, o ficțiune contabilă creată pentru a echilibra balanța. Societatea ieșeană nu a inițiat absolut nicio acțiune juridică sau demers legal pentru recuperarea acestui milion și jumătate de lei, fapt ce demonstrează clar că acești bani fie nu au existat niciodată în realitate, fie au fost drenați anterior către conturi offshore sau deținute de interpuși.

Deznodământul previzibil al acestei farse financiare a apărut la jumătatea anului 2025. Pentru raportarea din data de 30 iunie 2025, firma 1710 VENTURES SRL a intrat în mod oficial pe lista rușinii a datornicilor, înregistrând restanțe exclusiv către bugetul de stat, într-un cuantum de 553.509 lei, la care se adaugă sume minore din accesorii. Reacția lui Bogatu în fața unui profit teoretic de o jumătate de milion de lei și a unor creanțe fabuloase de 1.5 milioane a fost una tipică pentru un devalizator de profesie: a depus documentația pentru deschiderea procedurii de insolvență, susținând în Dosarul numărul 4048/99/2025 că dorește un plan de reorganizare deoarece deține resursele necesare redresării activității.

Complicitatea practicianului în insolvență și orbirea justiției

Exact în acest punct critic intervine un alt actor cheie în mașinăria de spălat bani și acoperit urme. Este vorba despre administratorul judiciar provizoriu ALFA ȘI OMEGA INSOLV IPURL, entitate reprezentată de practicianul Adriana Florentina Muraru, care a fost propusă strategic chiar de către firma debitoare. Deși legea o obligă la o analiză extrem de riguroasă și obiectivă a posibilităților reale de redresare financiară a companiei, atitudinea practicianului a dovedit o obediență revoltătoare față de cel care a angajat-o.

După numai trei săptămâni de la deschiderea dosarului, ALFA ȘI OMEGA a solicitat instanței intrarea directă în faliment a debitorului 1710 VENTURES SRL. Motivele invocate în raportul prezentat judecătorului sindic frizează ridicolul, susținând că veniturile sunt în scădere continuă și că cheltuielile cresc exploziv din cauza penalităților și dobânzilor la debite. Aceste justificări reprezintă un fals juridic greu de ignorat, având în vedere că, din momentul deschiderii procedurii de insolvență, legea stipulează clar că nu se mai calculează niciun fel de accesorii, penalități sau dobânzi. De asemenea, invocarea lipsei de forță de muncă specializată ca motiv de faliment este o glumă sinistră, ținând cont că firma 1710 VENTURES SRL a avut curajul să declare un singur angajat pe parcursul întregului an 2024, un tipar care sugerează clar utilizarea muncii la negru pentru susținerea producției.

Însă cea mai flagrantă minciună acoperită oficial de către administratorul judiciar este argumentul conform căruia societatea nu ar dispune de resurse financiare sau de posibilitatea unei finanțări. Acest raport ignoră cu desăvârșire și în mod asumat existența în balanța contabilă a unor active impresionante care totalizează peste 2.5 milioane de lei, compuse din creanțele de 1.59 milioane lei, stocuri de marfă evaluate la 364.831 lei și active imobilizate în valoare de 513.191 lei.

Această încercare disperată de a îngropa rapid fraudele se bazează pe o singură premisă, cinică, dar funcțională în România: aceea că judecătorul sindic Dan Artenie, un magistrat a cărui reputație a fost deja puternic zdruncinată de modul în care a ignorat prevederile Legii insolvenței în cazul falimentului răsunător al echipei de fotbal POLI IAȘI, nu va analiza raportul în profunzime, ci îl va aproba pur și simplu. Tabloul complicității este completat de faptul că același practician în insolvență, ALFA ȘI OMEGA, a gestionat și falimentul unei alte entități din galaxia lui Bogatu, firma CANX CBD SRL Iași, facilitând astfel evaporarea urmelor financiare ale dosarului instrumentat de DIICOT.

Mirajul asocierilor de lux marca Bogatu și mitomania corporativă

Pentru a-și menține și consolida imaginea publică a unui antreprenor de succes, capabil să atragă fonduri, în fața noilor furnizori, a potențialilor parteneri de afaceri sau a viitoarelor victime folosite pe post de administratori de fațadă, Iulian Bogatu apelează frecvent la o tehnică psihologică și de inginerie socială clasică. El asociază, fără reținere, numele său cu figuri de calibru din mediul de afaceri românesc și internațional. În cercurile publice, la întâlniri sau în discuții informale, acesta lansează constant povești bine ticluite, afirmând că este un partener de încredere al unor mari magnați.

Dacă pe zona de investiții externe s-a folosit la maximum de imaginea canadianului Philipp Fuhrmann, pe plan intern Bogatu nu ezită să fluture numele unui important om de afaceri, dorind să inducă ideea unei susțineri financiare din umbră. Strategia dă roade, deoarece un funcționar de la ANAF, un furnizor de materiale sau un proprietar de clădire devine brusc mult mai docil și mai reticent în a pune întrebări incomode atunci când este lăsat să creadă că se pune de-a curmezișul intereselor unor miliardari celebri.

Dincolo de declarațiile pompoase și de fațada luxuriantă promovată pe internet, realitatea faptică din culisele vieții lui Bogatu indică un personaj care a ajuns la capătul resurselor logistice legale. Surse credibile și apropiate anturajului său confirmă faptul că autoproclamatul milionar are restanțe majore și întârzieri grave la plata chiriei pentru apartamentul luxos în care locuiește, fiind presat de proprietari. Mai mult, bolidul de lux cu care se afișează ostentativ în spațiul public este subiectul unor rate neplătite la firma de leasing. Conform documentelor, această mașină a fost contractată inițial pe firma CANX, chiar cea intrată în colimatorul procurorilor. Pentru a evita ridicarea mașinii de către firmele de recuperare creanțe, contractul de leasing a fost mutat febril și iterativ de pe o firmă intrată proaspăt în insolvență pe alta nou înființată, într-un joc periculos de-a șoarecele și pisica cu creditorii instituționali.

Pe domeniul web abovetobacco.com, individul continuă să sfideze orice normă legală. Platforma abundă în minciuni flagrante și mențiuni fictive, susținând la secțiunea de termeni și condiții, menită să ofere încredere cumpărătorilor online, că numele Above Tobacco reprezintă o marcă înregistrată aflată în proprietatea exclusivă a societății 1710 VENTURES SRL. O simplă verificare în bazele de date publice ale Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) demonstrează fără putință de tăgadă că firma din comuna Miroslava nu a înregistrat niciodată o astfel de marcă, neexistând nici măcar o simplă cerere depusă în acest sens. Aceasta este, în mod evident, doar o altă stratagemă vizuală menită să arunce praf în ochii partenerilor și ai clienților naivi care nu verifică autenticitatea brandului.

Cazul complex al lui Iulian Bogatu nu reprezintă doar portretul unui infractor abil, capabil să manipuleze legislația comercială, ci o radiografie dureroasă și precisă a vulnerabilităților și a impotenței cronice care macină sistemul instituțional din România. Analizăm cazul unui individ care, deși este oficial inculpat într-un dosar masiv de crimă organizată vizând traficul de droguri de mare risc, droguri care au intoxicat și periclitat viețile a zeci de mii de tineri, continuă să fie un om liber sau cel mult plasat într-un arest la domiciliu confortabil, de unde își poate gestiona nestingherit platformele de comerț electronic. Statul român acceptă cu resemnare să fie fraudat sistematic cu sute de mii de lei prin acumularea intenționată de datorii neplătite și insolvențe provocate. Legislația, extrem de permisivă și aplicată de magistrați blazați, permite ca un debitor de rea-credință să își aleagă propriul lichidator judiciar, a cărui singură misiune devine ștergerea grabnică a urmelor în fața unui judecător sindic complet dezinteresat de găsirea vinovaților și recuperarea banilor publici.

Din nefericire, ciclul pare departe de a se încheia. Noi documente intrate în posesia Anchetatorii.ro demonstrează, printr-un număr recent de înregistrare, că Iulian Bogatu a mai pus bazele unei noi entități comerciale, utilizând de această dată ca paravan numele propriei soții. Scopul este același, deja consacrat: deschiderea unui nou cont bancar, preluarea unor spații comerciale sub promisiuni false, acumularea de stocuri neplătite și generarea unui nou prejudiciu în dauna statului și a furnizorilor de bună credință. Rămâne de văzut dacă instituțiile statului vor solicita înlocuirea lichidatorului judiciar suspect de complicitate, dacă vor pune sechestru pe activele firmelor pentru a recupera prejudiciul sau dacă, așa cum ne-a obișnuit sistemul, aceste dosare vor prinde praful prescripției, permițându-i lui Iulian Bogatu să își deschidă curând a cincea, a șasea sau a zecea firmă prin care să își bată joc de lege și de români.