Am văzut cum adunatul banilor și dobîndirea proprietăților cu orice preț poate deveni o regulă de comportament care poate deforma toate normele morale. Am dovedit că liberi să punem de un progres în țara noastră am ales să ticluim respectul, legea, ordinea și dragostea de semeni și de părinți și să coborîm mai jos decît am fost.
Am făcut din bunicii noștri o afacere oneroasă. I-am strîns în loturi și i-am vînat pe cei cu proprietăți și moșteniri. Le-am cumpărat trecutul, le-am măsluit documentele, am inventat acte de proprietate și am consolidat o industrie de falsificat documente care a născut o altă industrie de moșteniri și legalizări și care s-a oprit în alte grupuri infracționale organizate sub denumirea de ”cumpărători de bună credință”. Uitați-vă la adunătura care se intitulează „cumpărători de bună credință„ și care se așază la capătul șirului. Cu pompă și cu zîmbetul pe buze, aceasta a folosit slăbiciunile bătrîneții pentru a menține aparența în tehnică de acaparare.
Căminele groazei sunt capătul de fir de la care se înnoadă și se țese marea operațiune de spoliere a vîrstnicilor și care trece pe la angajați, inspectori, arhivari, notari, funcționari și conducători de instituții, reuniți în final în categoria de „cumpărători de bună credință”.
Așa au fost preluate sute și mii de terenuri și proprietăți istorice de la familiile moșierilor români, bunuri de la instituții publice, donații și valori de la academie și de la biserici și au ajuns la topul milionarilor de azi.
Am făcut din politicianul român un animal feroce, gata să îmbrace toate formele cruzimii, un semen capabil de tot răul din lume pentru a se îmbogăți, apăra, menține la putere, gata să se ascundă îndărătul vorbelor și al legilor, să manevreze proiecte care să-i folosească mai ales lui, să folosească instituțiile statului împotriva celor mulți. Să orice pentru a supraviețui și menține la putere.
Am dovedit că sub pretenția de democrație suntem în stare să reducem umanitatea cu toată suma de valori rezultată din evoluției omului la cîteva trăsături de ființă primară.
Am scos omenia din limbajul curent al celor mai mulți dintre noi și am început afacerile politice și pe seama credinței și a neputinței.
Am descoperit cum funcționează un clan de tip mafiot în plină democrație cu trimiși pînă în inima Europei și pe prima scenă a țării.
Ne-am probat că putem trăi cu șarlatania acoperită de o pojghiță subțire de altruism și credință.
Am aflat ce putere de infuență au banii, bogații și proprietățile din Ilfov asupra politicii din țara noastră.
Tragedia din Ilfov, multiplicată prin multe alte locuri din țară, ne obligă vedem că neamul nostru poate trăi pusee amenințătoare de decădere.
