Contractele pentru servicii și utilități, încheiate doar în lei, fără a mai fi calculate în euro.

Distribuie acest articol!

Contractele încheiate pentru prestarea de servicii sau pentru furnizarea de utilități ar urma să fie exprimate numai în moneda națională, dacă este vorba de firme și rezidenți din România. Astfel, serviciile de apă și canalizare, alimentarea cu energie sau gaze naturale, transportul public, dar și telefonia fixă sau mobilă, intemetul, televiziunea prin cablu sau digitală și altele asemănătoare ar urma să nu mai fie calculate și facturate decât în lei. Prevederile ar urma să fie aplicate și în cazul vânzărilor de bunuri și prestări de servicii între rezidenți.

Un proiect de lege în acest sens a fost introdus acum, în Parlament, de senatorul Daniel Zamfir și majoritatea colegilor săi senatori din PSD. Anterior, în februarie anul trecut, Eugen Teodorovici, atunci ministru al Finanțelor, a ridicat, în Comitetul de Supraveghere Macroprudențială de la BNR, problema exprimării prețurilor în lei, doar cu posibilitatea afișării și echivalentului în euro, și nu invers, cum este practicat acum pentru anumite bunuri și servicii.

Ulterior, în mai anul trecut, înainte de alegerile europarlamentare, Liviu Dragnea, atunci președinte al PSD, a anunțat că social-democrații vor iniția în perioada următoare un proiect de lege care să ajute la întărirea monedei naționale în raport cu euro, prin exprimarea tuturor contractelor doar în lei.

“O să introducem o prevedere ca în România să se discute doar despre prețuri în lei. Nu mai vreau să auzim, inclusiv la contracte, prețul în euro, contravaloarea în lei este atât. Ca să întărim moneda națională, asta vom face în perioada următoare, pentru că toată treaba cu prețurile în euro este o păcăleală”, spunea atunci Dragnea.

Ulterior, după alegeri, nu a mai fost inițiat un astfel de proiect, iar Dragnea a fost închis.

Acum, însă, ideea apare într-un proiect avansat de parlamentari PSD, care arată că, atât conform Constituției, cât și articolului 13 din Legea nr.312/2004 privind statutul BNR, moneda națională a României este leul, dar prin contracte pre-formulate, facturi și alte operațiuni juridice sau ”practici comerciale incorecte”, s-a impus cutuma conform căreia plățile în lei sunt consolidate în euro, ” un curs care depășește, de regulă, cursul oficial de schimb valutar afișat de BNR”.

”Practic, euro este transformat, contrar Constițutiei, Statutului BNR și Regulamentului valutar, în moneda de facto a Romaniei, cu consecința pierderii în proporții însemnate a încrederii în moneda națională și a reducerii injuste, nemotivate economic, a puterii sale de cumpărare. În plus, consecința acestei cutume este transferul integral, de la vânzător sau furnizor la consumator, a riscului asociat cursului de schimb valutar și pierderii treptate a puterii de cumparăre a leului”, afirmă senatorul Zamfir.

Potrivit acestuia, în ultimii 10 ani, puterea de cumpărare a leului a scăzut cu 50%, fără ca veniturile medii ale populației să crească în același ritm.

”Consolidarea facturilor în euro asigura fumizorii contra riscului devalorizării leului față de euro (50% in ultimii 10 ani), pe seama consumatorilor, ale căror venituri au ramas constante sau au crescut nesemnificativ”, susține Daniel Zamfir.

Prin urmare, proiectul propune următoarele prevederi:  

– Contractele încheiate pentru prestarea de servicii sau pentru fumizarea de utilități pot fi exprimate numai în lei, dacă atât emitenții, cât și destinatarii sunt rezidenți în România.

– În sensul prezentei legi, sunt utilități alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale, alimentarea cu energie termică în sistem centralizat, salubrizarea localităților, iluminatul public, alimentarea cu gaze naturale, transportul public local de călători, telefonia fixă sau mobilă, intemetul, televiziunea prin cablu sau digitală și orice altele asemenea.

Proiectul stabilește că dispozițiile se vor aplica ”oricăror alte plăți, încasări, transferuri, operațiuni în conturi curente și altele asemenea care decurg din vânzări de bunuri și prestări de servicii între rezidenți, inclusiv din împrumuturi, credite, leasing, asigurări, service, transporturi de mărfuri sau de pasageri, coletărie, mesajerie sau poștă, indiferent dacă sunt consemnate sau nu prin facturi”.

Sursa: www.profit.ro


Distribuie acest articol!
%d blogeri au apreciat: