Recent, în localitatea 2 Mai, un tânăr drogat a provocat un grav accident de circulaţie intrând cu maşina într-un grup de studenți. În urma accidentului doi tineri au pe loc, iar alţi trei tineri au fost răniţi. Șoferul a fost testat cu aparatul drugtest, rezultatul fiind pozitiv pentru cocaină, amfetamină și metamfetamină, iar ulterior, în urma raportul INML, s-a confirmat că Vlad Pascu a consumat mai mult de trei droguri.
Tragedia din 2 Mai a aruncat încă o pată neagră asupra Poliției Române, condusă de inspectorul general Benone Matei, care se află în subordinea directă a chestorului Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul de Interne.
Tragedia a avut loc pe fondul unui lanț de bâlbe ale unor polițiști, care după ce l-au oprit în trafic, l-au lăsat să plece fără a-l testa pentru consum de stupefiante din cauză că nu aveau drug test, cu toate că au sunat să ceară un astfel de aparat, dar apelul lor a rămas fără succes.
În mai multe episoade vom demonstra faptul că Agenția Națională Antidrog este, în fapt, o instuție a formelor fără fond unde există foarte multe probleme administrative.
Încă de la început trebuie precizată care este misiunea, dar și viziunea Agenției Naționale Antidrog ”de a elabora, coordona, evalua şi monitoriza, la nivel naţional, politicile în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi al asistenţei integrate a consumatorilor, aplicate de către instituţiile cu atribuţii în domeniu.
Să fie o instituţie de referinţă, pe plan naţional şi internaţional, în domeniul antidrog, să promoveze un sistem coerent de asistenţă, prevenire şi combatere, prin elaborarea de documente programatice adaptate fenomenului.”
Deci rolul Agenției Naționale Antidrog este acela de contribui la combaterea și prevenirea consumului de droguri, dar în ultima vreme acest fenomenu a explodat în România. Instituția are un număr de peste 200 de poliţişti, medici şi terapeuţi în toată țara.
Această instituție ar trebui reformată, prin retragerea ei din subordinea Ministerului Afacerilor Interne și intrarea ei în subordinea Guvernului, așa cum este Agenția Naționala Anti-doping, deoarcece este nevoie de o cooperare a instituțiilor statului cu toate ONG-urile din acest domeniu.
Primul caz prezentat în anchetă este cel al Alinei Neagoe care își desfășoară activitatea ca psiholog al Agenției Naționale Antidrog la adresa din strada Piaţa Walter Mărăcineanu, nr. 1-3, la etajul 5 și atenție are cabinet individual privat tot de psihologie la parterul aceleiași clădiri, la camera 36. Această clădire fiind situată pe colț, are adrese alocate atât pe strada Piaţa Walter Mărăcineanu, cât și pe strada Ion Brezoianu, nr. 41. Acest sediu este propietatea RAPPS, deci Cabinet Individual de Psihologie Neagoe Alina are contract cu acestă instituție.
Întrebarea este unde consiliază psihologic Neagoe Alina, la etajul 5 sau la parter și cum poate face asta în același timp?
Deci trebuie ca autoritățile statului să ancheteze dacă Neagoe Alina a consiliat psihologic la cabinetul privat, în timpul orelor de program din cadrul Agenției Nationale Antidrog, și ce sume a încasat pentru serviciile efectuate în timpul orelor de lucrula ANA, dacă au existat acestea?
Trebuie precizat faptul că inclusiv comandantul acestei instituții avea cunoștințe de acestă anomalie, iar din ciclul ”nicio faptă nu rămâne nepedepsită”, Neagoe Alina pentru fuga între cele două birouri a fost răsplătită de împuternicit director comisar șef Ramona Georgiana Dabija, cu salariul de merit.
În acest caz intervin următoarele întrebări:
- Câte astfel de situații există la nivelul Agenței Naționale Antidrog?
- Care au fost acțiunile pe care le-a întreprins Ramona Georgiana Dabija în calitate de director pentru a identifica astfel de cazuri și care au fost măsurile dispuse pentru a stopa plătirea salariaților din banii publici ca angajați ai ANA în timpul în care desfășoară aceleași activități plătite în afara instituției?
Următorul caz prezentat face parte din ciclul ”să pui lupul paznic la oi”.
În cele ce urmează vom prezenta cazul medicului Liliana Viorica Dorobăț care este inculpată într-un dosar penal pentru trafic de droguri, dosar 16150/3/2020.
Cu toate că acest medic este inculpat într-un dosar penal pentru, atenție, trafic de droguri, acest medic administrează tratament în continuare consumatorilor de droguri din aresturi.
”Constată legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală în dosarul nr.951/D/P/2019 și dispune începerea judecății cu privire la inculpatele: DOROBĂŢ LILIANA VIORICA, pentru săvârşirea infracţiunilor de prev. de art.2 alin. 1 şi 2 din Legea nr.143/2000, cu aplic. art.35 alin.1 Cod penal (în total 244 acte materiale, din care un număr de 242 acte materiale cu referire la săvârşirea infracţiunii prev. de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 şi 2 acte materiale cu referire la săvârşirea infracţiunii prev. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000) şi art.322 Cod penal, ambele cu aplic. art.38 alin.1 Cod penal.”
De asemenea, medic Liliana Viorica Dorobăț participă ca purtător de cuvânt al Agenției Naționale Antidrog la emisiuni radio -TV, conferințe și alte activități de prevenire a consumului de droguri în mediul școlar. Totodată, pe surse, am aflat că aceasta mai desfășoară și activități medicale în timpul orelor de program la clinici particulare din București.
Trebuie precizat faptul că există în procesul penal prezumția de nevinovăție, iar din această cauză medicul trebuia suspendat pe perioada cercetărilor și a procesului.
Și în acest caz, intervine următoarea întrebare: Care sunt măsurile pe care le-ați luat pentru a nu tolera în cadrul Agenției Naționale Antidrog angajați care să fie implicați în procese penale pentru trafic de droguri?
Trebuie să înțelegem că România nu-şi mai poate permite luxul de a pierde nici măcar o clipă în hățișul unor instituții neputincioase, populate cu personaje care răspund la diferite comenzi, deoarece fiecare secundă pierdută ne poate costa viața unui apropiat.
Va urma.
