Infrastructura, mediul și agricultura, fundamentul Planului Național de Redresare pentru accesarea banilor europeni negociați la Bruxelles

Infrastructura, mediul și agricultura sunt domeniile principale pe care Guvernul lucrează la identificarea proiectelor care vor fi incluse în Planul Național de Redresare, în baza căruia România va accesa fondurile europene negociate la ultimul summit european de la Bruxelles, din perioada 17-21 iulie, a anunțat președintele Klaus Iohannis, într-o declarație de presă de la Palatul Cotroceni.

Șeful statului a avut astăzi o întâlnire cu prim-ministrul Ludovic Orban și câțiva miniștri implicați în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență. 

„Guvernul lucrează în prezent la identificarea proiectelor care vor fi incluse în acest program și, foarte important, este în dialog permanent cu Comisia Europeană pentru ca toate proiectele propuse în final să fie eligibile, adică să poată fi finanțate din aceste fonduri”, a declarat Klaus Iohannis. 

România a obținut luna trecută 79,9 miliarde de euro din pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, care se ridică la 1.824 de miliarde de euro și care este compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU – NGEU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. 

Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.

În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Președintele a mai spus că, pentru a aplica „efectiv pentru acești bani”, este nevoie de o serie „destul de lungă de acte normative”, însă „pregătirile sunt foarte avansate și Guvernul urmează să le adopte”. 

Potrivit șefului statului, infrastructura, mediul și agricultura sunt domeniile principale pe care Guvernul lucrează la identificarea proiectelor care vor fi incluse în Planul Național de Redresare.

„Eforturile Guvernului, în acest moment, se concentrează pe infrastructură. România are foarte multă nevoie de infrastructură și acum vorbesc aici în special despre autostrăzi și căi ferate. Deci, autostrăzile sunt foarte, foarte importante în această fază și în acest domeniu pot să spun că suntem foarte avansați. Avem mai multe tronsoane importante de autostradă pregătite pentru a fi incluse în proiecte cu care se solicită acești bani europeni”, a explicat președintele. 

De asemenea, acesta a menționat că a insistat „foarte mult”, în ședința de lucru de astăzi, pe partea de agricultură și protecția mediului, deoarece „fermierii români au mare nevoie să fie susținuți”. „Știm foarte bine că, pe lângă problemele cauzate de pandemie, fermierii se confruntă cu dificultăți generate încă de seceta prelungită din primăvară”, a precizat Klaus Iohannis. 

În acest sens, președintele a explicat că Guvernul lucrează „pe două direcții importante”: 

„Prima, pentru a veni în sprijinul fermierilor, Guvernul a prevăzut la rectificarea bugetară fonduri substanțiale destinate fermierilor afectați de secetă. Știu că aici au circulat tot felul de așa-numite fake news în spațiul public. Deci, încă o dată: Guvernul a prevăzut la rectificare fonduri substanțiale pentru despăgubirile fermierilor afectați de secetă. A doua linie, la fel de importantă, este pregătirea unor proiecte europene care vin să prevină astfel de situații și, în acest fel, este important de știut că lucrăm foarte intens la elaborarea unor proiecte care vizează irigații, combaterea secetelor, combaterea deșertificărilor – în general, proiecte care vin să îmbunătățească întreg cadrul, să înlesnească munca fermierilor și, în același timp, să avem grijă ca ele să aibă o componentă foarte importantă de protecție a mediului”, a declarat șeful statului. 

Sursa: Europa Liberă

• 
  Românii din Giurgiu și zona limitrofă se deplasează în masă în orașul bulgar Ruse ca să cumpere combustibil și alimente de bază
  Bulgaria a devenit o oază de economisire pentru șoferii din țările vecine după o nouă furtună pe piețele mondiale ale petrolului, cauzată de tensiunile din Orientul Mijlociu, potrivit Dunav Most. Deși prețurile la benzinăriile autohtone au crescut și ele în ultimele zile, pentru cetățenii din România și Grecia acestea rămân extrem de profitabile. Turismul transfrontalier al …
• 
  Planul SUA pentru bazele din România: ce sisteme și militari ar urma să fie dislocați la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii
  Statele Unite au solicitat României dislocarea temporară a unor capabilități militare la bazele aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu. Potrivit unor surse politice, solicitarea vizează trimiterea a aproximativ 400–500 de militari americani pentru o perioadă limitată, de aproximativ 90 de zile. Ce presupune solicitarea SUA pentru bazele din România Conform …
• 
  SUA vor folosi bazele din România, dar numai în scop defensiv
  România va permite armatei americane să folosească bazele de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii, dar numai în scop defensiv. Decizia a fost luată astăzi în CSAT, dar e nevoie și de votul Parlamentului. Peste 500 de militari americani vor veni în România. Declarațiile lui Nicușor Dan despre dislocarea de trupe și echipamente ale SUA …
• 
  Blocaj exploziv la Varșovia: planul european SAFE pentru armata Poloniei, amenințat de veto-ul președintelui Karol Nawrocki
  Premierul polonez Donald Tusk a anunţat că preşedintele Karol Nawrocki urmează să se opună prin veto planului european SAFE, care urmează să permită Poloniei – principalul beneficiar al programului – să obţină credite în valoare de 44 de miliarde de euro în vederea unor investiţii în apărare prin comenzi la întreprinderi de armament poloneze şi europene, relatează …
• 
  „Afacerea cărbunelui” de la Iași și legăturile cu Rusia: Mihai Chirica, cel mai corupt primar din țară
  Iașul se află în centrul unuia dintre cele mai controversate contracte de achiziție publică din ultimii ani, un contract care în loc să asigure liniștea termică a orașului a generat un conflict juridic internațional, verificări ale procurorilor și o posibilă gaură bugetară de proporții. Achiziția de cărbune din 2022, realizată de Primăria Iași cu firma …