Astăzi l-am contactat pe Sorin Mare, descoperitorul acestei descoperiri de exceptie, pentru a afla care sunt noutățile primite din partea autorităților competente.
Sorin Mare (50 de ani) este unul din pasionații de istorie din județul Bacău, un arheolog amator care cercetează zonele în care s-au dat lupte importante în timpul primului război mondial. Este un membru activ al asociației Prospectorii Istoriei din Comănești, care are ca obiect de activitate promovarea, descoperirea și prezervarea istoriei și tradițiilor românești, aducând printre altele la lumină piese de echipament folosite de soldați pe linia frontului în acea perioadă. Aceste obiecte sunt expuse cu regularitate în expozițiile tematice pe care membrii asociației le organizează împreună cu muzeele de istorie în toată țara.
Aflăm de la Sorin Mare că acest tezaur a fost descoperit într-una din incursiunile pe linia frontului din zona Tg. Ocna, cunoscută de altfel că fiind parte a „liniei fierbinți” a frontului în anii 1916-1917.
Fiind zi de weekend, am stabilit să verific o zona în care am mai fost împreună cu colegii mei din asociație. Știind că zona a fost puternic bombardată de artileria germană și austro-ungară, mă așteptăm să descopăr foarte multe schije de obuz, și chiar așa s-a întâmplat. Am început scanarea terenului înainte de linia de tranșee și cred că această decizie a fost cea care a dus la descoperire: la rădăcina unui copac, la adâncime de 25-30 cm în pământ am găsit o cutie metalică. Părea o cutie de conservă, așa cum găsim cu zecile în aceste zone. Rațiile soldaților erau cu precădere conserve de carne, fasole și/sau pește.
Cutia s-a fragmentat la un moment dat, fiind o tablă foarte subțire și ruginită, iar atunci au „curs” câteva monede galbene. Atunci mi-am dat seama că sunt monede, dar nu știam de care. Am continuat extragerea cu grijă, astfel încât am reușit să salvez, pe lângă toate monedele, și bucăți din acea cutie.
Abia când am ajuns acasă, am realizat că sunt monede din aur și am reușit să le identific.
Acum, după 8 (opt) luni de la descoperire și predare, nu a primit încă o situație clară din partea autorităților competente, în ceea ce privește evaluarea tezaurului. Întrebat despre acest lucru, Sorin Mare ne răspunde:
„La jumătatea lunii decembrie 2019 în urmă unei întâlniri la Muzeul Iulian Antonescu (cu persoană care se ocupă de evaluarea tezaurului) am fost informat neoficial că a fost făcută evaluarea (dar nu mi s-a comunicat valoarea); în același timp mi s-a comunicat faptul că s-a cerut o nouă evaluare suplimentară și că în cel mai scurt timp (luna februarie) am să fiu informat despre rezultatul evaluării. Până astăzi nu am primit niciun răspuns.”
Descoperirea a fost făcută în data de 31 August 2019, iar predarea la DJC în data de 02 Septembrie 2019, conform legii 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național și a Ordonanței 43/2000.
Tot conform legislației în vigoare, descoperitorul are drept la recompensă în procent de 30% din valoarea evaluată de către specialiști, iar dacă va fi considerata descoperire exceptionala, va mai primi și o bonificație de 15% din valoarea evaluată. Evaluarea va fi făcută nu doar la greutatea aurului descoperit (aprox. 1Kg), ci se va lua în considerare și valoarea istorică a monedelor și starea lor de conservare.
Componența tezaurului este următoarea:
191 monede austro-ungare;
32 monede turcești;
10 monede rusești;
1 monedă Anglia
Una din ipotezele propuse de către președintele asociației este că foarte probabil, aceste monede din aur au fost pradă de război, după trecerea trupelor rusești prin localitățile în care s-a mutat frontul, iar această „comoară” a fost îngropata înainte ca soldatul respectiv să fie luat prizonier.
