CCR a respins sesizarea preşedintelui Iohannis: Parlamentul stabileşte data alegerilor parlamentare
CCR a respins marţi sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la Legea privind organizarea alegerilor parlamentare din acest an.
Decizia ar fi fost luată cu 5 voturi „pentru” respingerea sesizării şi 4 voturi „împotrivă”.
Au votat pentru respingere judecătorii Valer Dorneanu, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Attila Vraga şi Mona Pivniceru.
Împotriva respingerii au votat judecătorii Livia Stanciu, Simina Tănăsescu, Marian Enache şi Daniel Mora.
Potrivit sesizării de neconstituţionalitate transmisă luni CCR, Legea privind organizarea alegerilor parlamentare a fost adoptată atât de Senat cât şi Camera Deputaţilor în 27 iulie şi a fost transmisă două zile mai târziu al Preşedinţie în vederea promulgării.
Klaus Iohannis a cerut CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că legea este neconstituţională în ansamblul său.
„Similar stabilirii datei alegerilor locale, Parlamentul a optat pentru o soluţie legislativă potrivit căreia data următoarelor alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor va fi stabilită de Parlament prin lege organică. Prin conţinutul normativ, această reglementare încalcă prevederile mai multor articole din Constituţie”, arăta şeful statului.
În sesizare se subliniază că stabilirea datei alegerilor parlamentare prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor, prin derogare, creează un cadru legislativ special doar pentru următoarele alegeri parlamentare.
„Apreciem că o atare modificare, realizată cu mai puţin de 6 luni înainte de alegerile la termen, încalcă exigenţele art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii şi cea a securităţii raporturilor juridice”, a explicat preşedintele.
Acesta a precizat că s-a instituit, astfel, o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data alegerilor parlamentare.
„În actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileşte data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situaţia în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenţă. Este posibil ca legea organică prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare să fie necesar să fie modificată din considerente ce ţin de evoluţia situaţiei sanitare”, a menţionat Klaus Iohannis.
Acesta susţine că prin intervenţia intempestivă şi formalizarea excesivă a procedurii de stabilire a datei alegerilor ”se creează premisele încălcării altor dispoziţii şi garanţii constituţionale”.
„Dacă senatorii şi deputaţii vor fi obligaţi să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voinţa parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul nulităţii absolute”, a mai spus Klaus Iohannis.
Preşedintele consideră că Parlamentul dobândeşte competenţa de a stabili data alegerilor în mod discreţionar, cu ignorarea regulilor stabilite de Constituţie, putându-se ajunge la prelungirea mandatului actualului Parlament, în afara cadrului constituţional.
„Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. (…) O guvernare democratică presupune ca poporul să îşi desemneze reprezentaţii la nivelul autorităţilor publice la intervale regulate de timp. Rezultă că mandatul autorităţilor publice trebuie să fie limitat în timp”, a mai explicat Iohannis.
Conform legislaţiei, Guvernul este cel care stabileşte data alegerilor, iar aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României hotărârii Guvernului privind data alegerilor.
„Prin norma criticată, se poate ajunge la situaţia în care Parlamentul poate stabili data alegerilor în mod arbitrar, fără vreo limitare şi fără o sancţiune în cazul în care acesta, prin data stabilită, prelungeşte indirect mandatul în curs”, a mai precizat preşedintele României.
Sursa: www.mediafax.ro
- ANAF a început executarea silită a Gabriel Resources pentru a recupera 46 milioane de lei
Gabriel Resources are de achitat statului român suma de 46.779.769 de lei (peste 9 milioane de euro). Datoria reprezintă cheltuielile efectuate de statul român în arbitrajul internațional deschis de Gabriel Resources după ce România a blocat exploatarea aurului de la Roșia Montană, în județul Alba. Agenția Naționalǎ de Administrare Fiscalǎ (ANAF) a anunțat, marți, că … - Cine este Marilen Pirtea, rectorul-sinecurist care a făcut praf educația din România împreună cu Daniel David
Marilen Gabriel Pirtea, rector al Universității de Vest din Timișoara, deputat PNL și unul dintre cei mai influenți oameni din spatele noilor legi ale educației, a devenit simbolul degradării sistemului universitar românesc. Cariera sa este construită la intersecția dintre funcții academice, politică de partid și portițe legislative folosite abil pentru conservarea puterii, în timp ce … - Serviciile secrete au protejat corupția din sistemul judiciar. Trântorul Iohannis a blocat orice reformă și a susținut corupția instituțională
După zece ani la Cotroceni, bilanțul lui Klaus Iohannis este devastator pentru statul de drept. Sub mandatul său, serviciile secrete nu doar că au eșuat în a sprijini curățarea sistemului judiciar, ci au devenit un scut pentru rețelele de corupție din interiorul acestuia. În loc să acționeze ca instrumente de apărare a legalității, structurile de … - Borfașii din presă, disperați că țara se reformează. Patronii lor corupți nu vor mai fi intangibili
Agitația din ultimele zile dintr-o parte a presei spune totul. Pe măsură ce reformele încep să atingă zone până acum protejate, trompetele mediatice ale sistemului reacționează isteric. Nu din grijă pentru democrație sau „libertatea presei”, ci din frică pură: patronii lor, obișnuiți ani la rând să fie intangibili, riscă în sfârșit să răspundă pentru faptele … - Suveraniștii sunt oameni cinstiți care își doresc justiție, nu corupție. Sunt manipulați de liderii lor infractori
Mișcarea suveranistă din România este prezentată adesea ca un bloc monolitic ostil statului de drept. Realitatea este mult mai incomodă pentru cei care o exploatează politic. Majoritatea susținătorilor suveraniști sunt oameni cinstiți, sătui de corupție, de privilegii și de un sistem judiciar care i-a protejat ani la rând pe cei puternici. Ei nu ies în …
