CCR a respins sesizarea preşedintelui Iohannis: Parlamentul stabileşte data alegerilor parlamentare
CCR a respins marţi sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la Legea privind organizarea alegerilor parlamentare din acest an.
Decizia ar fi fost luată cu 5 voturi „pentru” respingerea sesizării şi 4 voturi „împotrivă”.
Au votat pentru respingere judecătorii Valer Dorneanu, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Attila Vraga şi Mona Pivniceru.
Împotriva respingerii au votat judecătorii Livia Stanciu, Simina Tănăsescu, Marian Enache şi Daniel Mora.
Potrivit sesizării de neconstituţionalitate transmisă luni CCR, Legea privind organizarea alegerilor parlamentare a fost adoptată atât de Senat cât şi Camera Deputaţilor în 27 iulie şi a fost transmisă două zile mai târziu al Preşedinţie în vederea promulgării.
Klaus Iohannis a cerut CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că legea este neconstituţională în ansamblul său.
„Similar stabilirii datei alegerilor locale, Parlamentul a optat pentru o soluţie legislativă potrivit căreia data următoarelor alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor va fi stabilită de Parlament prin lege organică. Prin conţinutul normativ, această reglementare încalcă prevederile mai multor articole din Constituţie”, arăta şeful statului.
În sesizare se subliniază că stabilirea datei alegerilor parlamentare prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor, prin derogare, creează un cadru legislativ special doar pentru următoarele alegeri parlamentare.
„Apreciem că o atare modificare, realizată cu mai puţin de 6 luni înainte de alegerile la termen, încalcă exigenţele art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii şi cea a securităţii raporturilor juridice”, a explicat preşedintele.
Acesta a precizat că s-a instituit, astfel, o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data alegerilor parlamentare.
„În actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileşte data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situaţia în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenţă. Este posibil ca legea organică prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare să fie necesar să fie modificată din considerente ce ţin de evoluţia situaţiei sanitare”, a menţionat Klaus Iohannis.
Acesta susţine că prin intervenţia intempestivă şi formalizarea excesivă a procedurii de stabilire a datei alegerilor ”se creează premisele încălcării altor dispoziţii şi garanţii constituţionale”.
„Dacă senatorii şi deputaţii vor fi obligaţi să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voinţa parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul nulităţii absolute”, a mai spus Klaus Iohannis.
Preşedintele consideră că Parlamentul dobândeşte competenţa de a stabili data alegerilor în mod discreţionar, cu ignorarea regulilor stabilite de Constituţie, putându-se ajunge la prelungirea mandatului actualului Parlament, în afara cadrului constituţional.
„Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. (…) O guvernare democratică presupune ca poporul să îşi desemneze reprezentaţii la nivelul autorităţilor publice la intervale regulate de timp. Rezultă că mandatul autorităţilor publice trebuie să fie limitat în timp”, a mai explicat Iohannis.
Conform legislaţiei, Guvernul este cel care stabileşte data alegerilor, iar aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României hotărârii Guvernului privind data alegerilor.
„Prin norma criticată, se poate ajunge la situaţia în care Parlamentul poate stabili data alegerilor în mod arbitrar, fără vreo limitare şi fără o sancţiune în cazul în care acesta, prin data stabilită, prelungeşte indirect mandatul în curs”, a mai precizat preşedintele României.
Sursa: www.mediafax.ro
- Carrefour pleacă din România
Lanțul francez de supermarketuri Carrefour se pregătește să vândă magazinele din România, scrie publicația franceză LInforme. Anul acesta, retailerul a demarat o revizuire majoră a portofoliului care va duce la o reducere a domeniului său de activitate. În Italia, tocmai și-a vândut rețeaua de 1.200 de magazine (inclusiv 900 de francize) către New-Princes Group. O ieșire … - Ciprian Ciucu, looserul de serviciu al PNL la Primăria Capitalei
Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6 și fost liberal cu ambiții de mare politician, pare să fi rămas doar cu titulatura de „etern candidat ratat” al PNL. În ciuda imaginii de tehnocrat echilibrat pe care și-o construise în ultimii ani, Ciucu a ajuns astăzi într-o poziție ingrată: fără sprijin politic real, fără tracțiune în sondaje și … - Planul premeditat pentru distrugerea industriei românești după 1989
După 1989 s-a pus în aplicare nu un accident, ci o strategie clară: transformarea României din producător într-un furnizor de materie primă. Fabricile au fost închise, morile şi combinatele au fost dezmembrate, iar capacitatea de prelucrare internă a fost sistematic subminată. Scopul a fost simplu: să ne lăsăm pe noi înșine fără lanțuri de valoare, … - Guvernul a publicat salariile enorme ale șefilor din companiile de stat. Cine sunt directorii care câștigă într-o lună cât alții într-o viață
Guvernul României a făcut public un document care arată, pentru prima dată, cât câștigă șefii companiilor de stat și membrii Consiliilor de Administrație. Sumele, care depășesc de multe ori câteva milioane de lei pe an, oferă o imagine clară asupra discrepanțelor dintre conducerea acestor companii și restul angajaților. Cine sunt marii beneficiari ai veniturilor uriașe … - Exportăm grâu și importăm paste. România, colonie alimentară
România trimite anual milioane de tone de grâu peste hotare, dar importă paste, pâine și produse finite la prețuri de câteva ori mai mari. Avem resurse, dar nu avem industrie. Avem pământ fertil, dar nu avem fabrici. Politicienii au distrus lanțul alimentar intern. Au închis mori, combinate și fabrici de prelucrare, transformând țara într-un simplu …
