CCR a respins sesizarea preşedintelui Iohannis: Parlamentul stabileşte data alegerilor parlamentare
CCR a respins marţi sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la Legea privind organizarea alegerilor parlamentare din acest an.
Decizia ar fi fost luată cu 5 voturi „pentru” respingerea sesizării şi 4 voturi „împotrivă”.
Au votat pentru respingere judecătorii Valer Dorneanu, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Attila Vraga şi Mona Pivniceru.
Împotriva respingerii au votat judecătorii Livia Stanciu, Simina Tănăsescu, Marian Enache şi Daniel Mora.
Potrivit sesizării de neconstituţionalitate transmisă luni CCR, Legea privind organizarea alegerilor parlamentare a fost adoptată atât de Senat cât şi Camera Deputaţilor în 27 iulie şi a fost transmisă două zile mai târziu al Preşedinţie în vederea promulgării.
Klaus Iohannis a cerut CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că legea este neconstituţională în ansamblul său.
„Similar stabilirii datei alegerilor locale, Parlamentul a optat pentru o soluţie legislativă potrivit căreia data următoarelor alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor va fi stabilită de Parlament prin lege organică. Prin conţinutul normativ, această reglementare încalcă prevederile mai multor articole din Constituţie”, arăta şeful statului.
În sesizare se subliniază că stabilirea datei alegerilor parlamentare prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor, prin derogare, creează un cadru legislativ special doar pentru următoarele alegeri parlamentare.
„Apreciem că o atare modificare, realizată cu mai puţin de 6 luni înainte de alegerile la termen, încalcă exigenţele art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii şi cea a securităţii raporturilor juridice”, a explicat preşedintele.
Acesta a precizat că s-a instituit, astfel, o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data alegerilor parlamentare.
„În actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileşte data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situaţia în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenţă. Este posibil ca legea organică prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare să fie necesar să fie modificată din considerente ce ţin de evoluţia situaţiei sanitare”, a menţionat Klaus Iohannis.
Acesta susţine că prin intervenţia intempestivă şi formalizarea excesivă a procedurii de stabilire a datei alegerilor ”se creează premisele încălcării altor dispoziţii şi garanţii constituţionale”.
„Dacă senatorii şi deputaţii vor fi obligaţi să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voinţa parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul nulităţii absolute”, a mai spus Klaus Iohannis.
Preşedintele consideră că Parlamentul dobândeşte competenţa de a stabili data alegerilor în mod discreţionar, cu ignorarea regulilor stabilite de Constituţie, putându-se ajunge la prelungirea mandatului actualului Parlament, în afara cadrului constituţional.
„Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. (…) O guvernare democratică presupune ca poporul să îşi desemneze reprezentaţii la nivelul autorităţilor publice la intervale regulate de timp. Rezultă că mandatul autorităţilor publice trebuie să fie limitat în timp”, a mai explicat Iohannis.
Conform legislaţiei, Guvernul este cel care stabileşte data alegerilor, iar aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României hotărârii Guvernului privind data alegerilor.
„Prin norma criticată, se poate ajunge la situaţia în care Parlamentul poate stabili data alegerilor în mod arbitrar, fără vreo limitare şi fără o sancţiune în cazul în care acesta, prin data stabilită, prelungeşte indirect mandatul în curs”, a mai precizat preşedintele României.
Sursa: www.mediafax.ro
- Singurul „război hibrid” – cel dus de statul mafiot împotriva românilor
De ani de zile, românii sunt bombardați cu narative despre „războiul hibrid” dus de actori externi împotriva României. Politicieni, șefi de servicii și instituții obediente repetă acest refren pentru a ascunde adevărata realitate: singurul război hibrid cu care ne confruntăm este cel declanșat chiar de statul mafiot împotriva propriului popor. Serviciile secrete, instituțiile corupte și … - Judecătoarea Adriana Stoicescu, filată de mafia sistemului trei luni de zile, inclusiv în biroul de la instanță
Judecătoarea Adriana Stoicescu a fost pusă sub supraveghere, după ce în anul 2019 Călin Georgescu i-ar fi propus să între în politică, dar a refuzat. Parchetul de la lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca judecătoarea din Timișoara să fie monitorizată inclusiv în biroul de la instanță. Judecătoarea Adriana Stoicescu din Timișoara … - AUR acuză Guvernul şi AEP de abuz în serviciu. Partidul a depus plângere la Parchetul General
AUR acuză faptul că, deși deşi termenul legal a expirat în 3 septembrie, Guvernul încă nu a organizat alegeri pentru Primăria București. Formaţiunea face acuzaţii de abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. ”Astăzi, AUR a depus un denunţ penal la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva reprezentanţilor Guvernului … - Piperea a deschis Cutia Pandorei: Ursula von der Leyen vizată de două moțiuni de cenzură. Are zilele numărate – stânga și dreapta se coalizează împotriva dictaturii CE
Europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, a deschis Cutia Pandorei. Parlamentul European va dezbate și vota două moțiuni de neîncredere împotriva președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul sesiunii plenare din 6–9 octombrie, potrivit unui e-mail intern al președintei Parlamentului, Roberta Metsola, obținut de POLITICO. Două grupuri politice, „Patrioți pentru Europa” și grupul Stângii, au … - Portul Constanța ar urma să fie sancționat de Ucraina
Aprovizionarea Ucrainei cu produse petroliere din portul românesc Constanța – una dintre cele mai importante surse pentru piața ucraineană – ar putea intra sub incidența sancțiunilor începând cu 1 octombrie 2025, potrivit presei de specialitate din Ucraina care citează surse. La origine, este vorba despre extinderea practicii de testare în laborator a carburanților importați de …
