Bănuielile cu privire la dependența lui George Simion de factori de putere clandestini, de tip Stat Paralel, au început să capete consistență în campania dintre turul I și turul II ale alegerilor prezidențiale din mai 2025. Metaforic vorbind, acela a fost momentul în care liderul AUR și-a scos dopul de barcă, și-a sabordat șansele în folosul contracandidatului său, Nicușor Dan.
Nu cred că a fost o înțelegere amicală între cei doi, ci consecința unui scenariu pe care George Simion l-a urmat cu palma dreaptă la caschetă și cea stângă lipită de vipușcă. Sinuciderea sa electorală nu a scăpat atenției observatorilor ceva mai puțin expuși emoțiilor și paroxismelor specifice suporterilor galeriilor de fotbal. Aceia pentru care faultul adversarului este crimă, în timp ce acela comis de ai lor este fază de joc.
Simion a muncit mult să-l scoată președinte pe Dan
Președintele AUR câștigase turul I cu aproape 40,96%, în timp ce al doilea clasat, Nicușor Dan obținuse cu 20% mai puțin, adică doar 20,99%. Cu o campanie nici măcar genială, George Simion ar fi putut foarte lesne aduna cele 10% procente necesare de la o parte din candidații ieșiți din competiție și de la indeciși.
Prin gesturile și declarațiile sale din acea perioadă a reușit să-și alunge milioane de potențiale voturi, astfel încât, cu greu a reușit să-și îndepărteze victoria, dar să i-o asigure lui Nicușor Dan. A reușit să înfrângă cu 46,40% și să-și scoată contracandidatul președinte cu 53,60%. Să ne amintim câteva dintre gesturile și declarațiile prin care George Simion s-a asigurat că președinte va fi Nicușor Dan.
Luat în râs de camarazii francezi
În loc să meargă la TVR, pentru o dezbatere televizată, a ales să acorde un interviu în studioul unei televiziuni franceze. Acolo, liderul AUR l-a acuzat pe președintele francez Emmanuel Macron de „tendințe dictatoriale”. I-a făcut să râdă pe moderator și pe jurnaliștii francezi conservatori prezenți, cu toate că îi erau un soi de amici de idei. Aceștia i-au imputat lui Simion că folosește argumente similare cu cele ale președintelui rus Vladimir Putin și i-au luat peste picior politice extremiste. Scena a fost preluată și comentată de media românească, iar publicul moderat din România i-a notat prostia debitată și amatorismul isteric.
Bau-bau către moderațil și nehotărâți
O altă declarație sinucigașă electoral a fost aceea că „Îl punem pe Călin Georgescu în fruntea țării”. Chipurile, se adresa publicului radical, acela care oricum îl vota. De fapt, îi elimina din dreptul său pe alegătorii moderați și, mai ales, pe nehotărâți.
În loc să participe la confruntări electorale, cu cinci zile înainte de duminica turului II, George Simion a ales să participe la un miting electoral din Polonia. Pe scena organizată pentru manifestările în favoarea candidatului naționalist Karol Nawrocki a declarat că și-a întrerupt campania din România ca să fie acolo: „Voi sunteți frații noștri!”. Decizie proastă, criticată intern și internațional. Premierul polonez Donald Tusk a fost chiar de părere că „Rusia trebuie să fie fericită”. Românii l-au considerat lipsit de respect față de ei și de votul pe care urmau să-l dea.
Glonțul de AUR: Dau afară o jumătate de milion de români
Întreaga sa prestație din acea perioadă electorală a fost una păguboasă sieși. A refuzat sistematic orice dezbatere cu contracandidatul Nicușor Dan sub pretextul că televiziunile-gazdă nu-s echidistante. A emis numeroase îndemnuri de tip Traian Băsescu, în urma cărora românii să-și închidă televizoarele. Mesajul pe care l-a transmis a fost că i-a fost frică de o confruntare de idei și proiecte cu Nicușor Dan.
Glonțul de aur pe care George Simion și l-a tras în țeastă, electoral vorbind, a fost promisiunea că, dacă va fi ales președinte, va concedia 500.000 de bugetari. Pentru cine nu i-a înțeles jocul, declarația a fost una absolut stupefiantă. Propunerea de eliminare a 500.000 dintre ei i-a îndepărtat mult peste 1.000.000 de voturi. Ale potențialelor victime, plus ale familiilor lor.
Iluzionistul George Simion
Nu am trecut în revistă decât principalele tesle pe care Simion și le-a aplicat în locul știut. Nu din pricina erorilor de strategie, ci din calcul despre care nu cred că i-a aparținut, ci doar l-a executat. Timpul avea să confirme jocul lui George Simion. Unul în care cu o mână își hipnotizează cohorte de susținători și cu cealaltă execută combinațiile de putere în folosul celor care aparent îi sunt adversari politici.
Să vedem cum! Parlamentarii AUR au fost puși să voteze demiterea Guvernului Bolojan. Avea să se vadă, în folosul în folosul unui guvern provizoriu etern, dar unul fără PSD. Asta, pentru că în baza unei scheme bine negociate de Petrișor Peiu, un fel de Hrebengiuc al AUR, cu Ilie Bolojan, AUR a ieșit din sala de la votul pentru învestirea guvernului Veștea. Gestul a fost însoțit de justificări fără nicio legătură cu idealurile politice cu care George Simion își ține electoratul sub hipnoză.
George Simion, salvatorul lui Dominic Fritz
Și mai și! Zilele trecute, fără să mai țină cont de nicio precauție, AUR a jucat pe față în favoarea tandemului USR-PNL, mai precis în favoarea salvării lui Dominic Fritz. În consens cu parlamentarii PNL și USR, 25 de senatori AUR s-au retras de la votarea Noii legi a integrității (Legea ANI). Acesta prevedea că persoanele care au primit decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese administrativ în trecut își pierd automat mandatul sau funcția publică. Adică, exact Dominic Fritz, salvat astfel de George Simion.
Parlamentarii AUR au acționat după cum le-a dictat Simion, dar mai ales, potrivit îndemnului adresat de Ilie Bolojan, prezent în Parlament exact pentru a ține un discurs în favoarea unui vot care să-l salveze pe Fritz. Nu de dragul șefului USR – căruia abia așteaptă să-i confiște partidul – a venit Bolojan în Parlament, ci pe placul unui Berlin care i-a impus sprijinirea cetățeanului german Dominic Fritz, la care s-a muncit mulți ani.
Doctrina AUR: prostirea electoratului AUR
Ce treabă au toți aceștia cu România? Niciuna, dar asta voi dezbate pe larg într-un alt editorial. Principala lor preocupare este să-și prostească electoratele fie în folos propriu, fie de grup organizat, fie chiar în beneficiul unor state străine, fie toate la un loc. Peste toate, chestia cu prostirea electoratelor se pare că reușește cel mai bine partidului AUR. Nici nu este de mirare, acolo unde fanatismul ține loc de rațiune.
