Cazul Cufner Elena Carmen – Experimente medicale ilegale realizate de dr. Victor Costache, infecții nosocomiale mușamalizate și costuri exorbitante la Spitalul Sanador

O nouă plângere penală scoate la iveală un tablou cutremurător al abuzurilor și neglijenței din sistemul medical privat românesc. Cazul Elenei Carmen Cufner, o pacientă în vârstă de 56 de ani, care a intrat în Spitalul Sanador pentru o intervenție pe inimă prezentată ca fiind simplă și sigură, s-a transformat într-un calvar de 11 luni de spitalizare, 12 reintervenții chirurgicale, infecții nosocomiale severe, costuri uriașe nejustificate și o deteriorare ireversibilă a stării de sănătate. În centrul acestui coșmar se află chirurgul cardiovascular Dr. Victor Sebastian Costache și echipa sa medicală.
De la o promisiune minim invazivă la un calvar cu sternotomie
Coșmarul Elenei Cufner a început în februarie 2025, când un consult la Institutul de Boli Cardiovasculare I.M Georgescu din Iași i-a indicat necesitatea înlocuirii valvei mitrale printr-o intervenție clasică, cu sternotomie. Temându-se de deschiderea sternului, pacienta a apelat la Dr. Victor Costache, atrasă de reclamele clinicii Sanador, în cadrul unui consult la o clinică din Iași.
Medicul Costache a convins-o să se opereze la Sanador, propunându-i o intervenție minim invazivă, de plastie a valvei mitrale (reparare), argumentând că medicul din Iași nu are expertiza necesară pentru o astfel de procedură. Pacienta a perceput această opțiune ca fiind mai sigură.
Însă, odată ajunsă la Sanador, pacienta a aflat incidental de schimbarea strategiei chirurgicale, impunându-se sternotomia. Deși a solicitat returnarea banilor și externarea, a fost convinsă de asistenta medicului, Ana Maria Coman, să rămână, promițându-i-se o intervenție fără riscuri, efectuată de un „medic foarte experimentat din Franța”, cu o recuperare rapidă de 7 zile.



Intervenția chirurgicală: un „experiment” cu consecințe devastatoare
Pe 11 martie 2025, Elena Cufner a fost supusă intervenției. În loc de o operație rapidă, chirurgul a încercat o plastie ultra-complexă (miectomie, rezecție de cordaje, închidere de cleft, anuloplastie cu inel Edwards), menținând inima oprită (timp de clampaj) timp de 150 de minute, o durată considerată factor de risc independent pentru complicații grave conform ghidurilor internaționale.
Eșecul plastiei a impus o a doua oprire a inimii, timp de 56 de minute, pentru înlocuirea valvei cu o proteză mecanică. Timpul total de ischemie (inimă oprită) a atins nivelul critic de 206 minute, provocând o necroză miocardică masivă (infarct iatrogen perioperator), demonstrată de valorile explodate ale enzimelor cardiace (Troponina: 38.000 pg/ml, CK: ~5.900 U/L).
Acest episod tragic sugerează transformarea pacientei într-un subiect de experiment clinic, pentru rafinarea tehnicilor de plastie mitrală, fără un consimțământ specific și prin depășirea oricărei limite de siguranță. Plângerea penală menționează prezența unui chirurg francez în salonul pacientei, indicând o posibilă supervizare a acestui „experiment”, deși prezența sa nu este consemnată în documentele oficiale. Utilizarea inelului de anuloplastie Edwards Physio II (5200) în afara indicațiilor aprobate (off-label) ridică, de asemenea, suspiciuni grave.
Infecții nosocomiale mușamalizate și tratamente agresive
Evoluția postoperatorie a fost dezastruoasă, marcată de insuficiență cardiacă, respiratorie, șoc septic și disfuncție multiplă de organe. Au urmat 11 reintervenții chirurgicale pentru hemostază, evacuarea unor colecții pericardice masive (inclusiv un episod critic de 1650 ml lichid) și tratamentul unei plăgi sternale dehiscente (care nu se închidea).

Pe parcursul celor 11 luni de spitalizare la Sanador, pacienta a contactat infecții nosocomiale polimicrobiene severe, identificate în multiple probe biologice (aspirat bronșic, secreții nazale, exsudat faringian, portaj inghinal/axilar/anal, plagă): Klebsiella pneumoniae (ESBL, MDR, XDR/CRE), Enterobacter hormaechei, Pseudomonas aeruginosa, Morganella morganii și Candida spp.. Aceste bacterii, unele cu un profil de rezistență extrem (CRE), indică o contaminare intraspitalicească gravă.


Cu toate acestea, medicul infecționist Andrei Rogoz și Dr. Victor Costache au mușamalizat existența acestor infecții, clasificându-le în mod nereal drept simple „colonizări” (purtător asimptomatic), deși tabloul clinic și analizele (șoc septic, leucocitoză severă, markeri de inflamație explodați) indicau o infecție sistemică agresivă.
Această clasificare a permis spitalului Sanador să nu raporteze infecțiile nosocomiale (IAAM) către Direcția de Sănătate Publică (DSP), ascunzând un posibil focar epidemic. Adresele oficiale de la DSP și INSP confirmă absența raportărilor IAAM de la Sanador în perioada vizată, confirmând totodată încadrarea izolărilor microbiologice ca „portaj/colonizare”.


Costuri uriașe și lipsa consimțământului informat
Deși a fost informată inițial despre un cost fix de 12.600 de euro și eventuale cheltuieli suplimentare „nesemnificative” (maxim 1000-3000 de euro, conform asigurărilor asistentei Ana Maria Coman), familia Cufner a ajuns să achite o sumă astronomică: 1.273.976,85 RON (aprox. 259.995 euro), din care costurile suplimentare au reprezentat 1.212.236 RON (aprox. 247.395 euro). Aceste costuri au acoperit zilele suplimentare de ATI, tratamentele cu antibiotice și antifungice de ultimă generație (Meropenem, Colistina, Zavicefta, Caspofungina etc.) necesare pentru combaterea infecțiilor nosocomiale neasumate oficial de spital.

Mai mult, consimțământul informat a fost obținut în condiții de inducere în eroare, nefiind prezentate clar riscurile eșecului plastiei, riscurile ischemiei prelungite și nici necesitatea unei posibile înlocuiri cu o proteză mecanică. Pacienta susține că semnătura sa a fost falsificată pe documentul privind acordul pentru participarea la învățământul medical.


Un val de plângeri penale împotriva Dr. Victor Costache
Cazul Cufner nu este unul izolat. Plângerea penală menționează un val de sesizări împotriva Dr. Victor Costache, incluzând 6 plângeri penale (ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, zădărnicirea combaterii bolilor, abuz în serviciu, înșelăciune, fals și uz de fals) pentru cazuri cu pacienți decedați (Vlase Marin, Zbant Constantin, Luca Adina Tania, mama numitei Popescu Silvia) sau grav vătămați (Caldararu Nelu).

Acuzațiile din acest dosar scot în evidență o rețea de abuzuri, de la experimente chirurgicale mascate și ascunderea infecțiilor nosocomiale letale, până la inducerea în eroare a pacienților pentru obținerea unor sume colosale, totul sub protecția aparentă a lipsei de raportare oficială și a tăcerii instituționale. Ancheta penală în curs va trebui să stabilească responsabilitatea fiecărui membru al echipei medicale și a Spitalului Sanador în acest caz revoltător.