Calendarul alegerilor locale 2020. Când începe strângerea semnăturilor pentru candidații la primării
Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat vineri calendarul alegerilor locale din acest an, după ce președintele Klaus Iohannis a promulgat joi legea privind stabilirea datei alegerilor pe 27 septembrie. Partidele pot începe să strângă semnături pentru candidați de săptămâna viitoare.
Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi pot începe, din 20 iulie, strângerea de mnături pentru susținerea candidaturilor pentru consilii locale, consilii judeţene, primari, preşedinţi ai consiliilor judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi primarul general al Capitalei, potrivit hotărârii AEP.
Perioada de înregistrare a alianţelor electorale este 7 – 11 august, iar depunerea candidaturilor se va putea face între 7 şi 18 august.
Campania electorală va începe în data de 28 august şi se va încheia pe 26 septembrie, la ora 7,00.
Pe 31 iulie, va avea loc desemnarea judecătorilor din Biroul Electoral Central, iar pe 2 august se va completa BEC cu preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic care are ca membri cel puţin 7 senatori sau 10 deputaţi sau care au obţinut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior, precum şi cu un reprezentant al grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor în numele organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în acest grup.
„Reamintim că desfăşurarea în bune condiţii a operaţiunilor electorale depinde de respectarea de către formaţiunile politice, candidaţi şi alegători a tuturor normelor de protecţie sanitară impuse de autorităţile medicale competente”, subliniază AEP.
Legea alegerilor locale, promulgată joi de Klaus Iohannis, stabilește data de 27 septembrie ca dată a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale.
Hotărârea AEP poate fi consultată aici: Metodologie candidaturi locale
Sursa: www.digi24.ro
- Judecătoarea Raluca Moroșanu, singurul magistrat de la Curtea de Apel București care a votat pentru eliminarea pensiilor speciale
Judecătoarea Raluca Moroșanu, un reper al verticalității în rândul magistraților români, continuă să se distingă prin integritate profesională și angajament civic în sistemul de justiție. Cu o carieră de peste 26 de ani în magistratură, dintre care 19 la Curtea de Apel București, Moroșanu s-a impus ca una dintre vocile cele mai respectate și admirate … - Jurnaliştii cotidianului La Repubblica din Italia, în grevă împotriva preluării acestuia de către un grup elen
Jurnaliştii cotidianului La Repubblica sunt în grevă vineri împotriva anunţatei preluări a acestui important cotidian italian şi a casei sale editoriale GEDI de către un grup elen, informează AFP preluată de Agerpres. GEDI este unul dintre principalele grupuri editoriale ale Italiei, deţinând două cotidiene naţionale, La Repubblica (de stânga) şi La Stampa (de centru-stânga), dar … - Zeci de procurori de la Brașov solicită analizarea cu celeritate a cazurilor prezentate în documentarul Justiție Capturată
Zeci de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov şi din cadrul unităţilor subordonate își exprimă solidaritatea, într-o scrisoare deschisă, cu poziția Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu documentarul Recorder și cu „colegii care au formulat acuzații de o gravitate deosebită”. Procurorii de la Brașov … - Familia gen. Theodoru cere 200 de mil. € despăgubiri de la MApN
Familia generalului Radu Theodoru a atacat decizia MApN de a nu organiza onoruri militare pentru înmormântarea fostului cadru militar. „Dacă Armata Română se supune altor legi decât celor ale statului român, atunci trebuie spus clar: nu mai avem armată, ci administrație colonială.” Rudele generalului vor despăgubiri de 200 de milioane de euro dacă decizia nu … - Datoria publică a României va depăși 60% din PIB în 2025
În ultimii 10 ani datoria publică a României a crescut de mai mult de trei ori. Am ajuns de la 315 miliarde lei datorie în 2015 la peste 1.000 miliarde lei anul acesta. La finalul anului 2020, datoria publică era de 590 miliarde lei, deci în ultimii cinci ani aproape că s-a dublat. Cea mai …
