Bolojan jură că n-are treabă cu «bunul samaritean» Pașca și cu azilele groazei din Bihor. Dar propriile lui rapoarte spun altceva

Premierul spune că nu are „nicio legătură” cu dosarul azilelor din Bihor. Rapoartele semnate de el la Consiliul Județean, structura de subordonare a asistenței sociale județene și oamenii din propriul cerc politic spun o poveste mai complicată. Nu despre vinovăție penală — aceea o va stabili justiția — ci despre responsabilitate administrativă și despre distanța dintre „nu am știut” și ceea ce arată hârtiile.

Un dosar de amploare și o negare rapidă

Pe 30 iunie 2026, procurorii DIICOT au destructurat, după zeci de percheziții în județul Bihor, o rețea coordonată, potrivit anchetatorilor, de Viorel Pașca — cunoscut ani la rând drept „bunul samaritean din Dumbrava”. Ancheta vizează acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane. Potrivit DIICOT, sub paravanul unei asociații umanitare, Asociația Dumbrava DPG – „Dumnezeu Poartă de Grijă”, ar fi fost exploatate sute de persoane vulnerabile, iar prejudiciul estimat depășește 13 milioane de lei. Ministerul Muncii a precizat că Pașca nu deținea acreditare și nici servicii sociale licențiate pentru imobilele în care găzduia beneficiarii.

La doar câteva zile după descinderi, premierul interimar Ilie Bolojan — fost primar al Oradei (2008–2020) și fost președinte al Consiliului Județean Bihor (2020–2024) — a respins orice asociere cu cazul. „Nu am nicio legătură cu acest caz”, a spus el, adăugând că nu a avut interacțiuni cu reprezentanții asociației și că nu a vizitat-o niciodată. Bolojan a susținut că nici ca primar, nici ca președinte de consiliu județean nu a avut competențe de reglementare sau control asupra centrului, arătând că inspecția așezămintelor sociale revine agențiilor județene de inspecție socială.

Este o linie de apărare clară. Problema e că lasă câteva întrebări fără răspuns.

Ce spune structura administrativă

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Bihor — instituția-cheie în monitorizarea persoanelor vulnerabile din județ — se află în subordinea directă a Consiliului Județean. Adică a instituției pe care Ilie Bolojan a condus-o timp de patru ani, între 2020 și 2024.

Bolojan afirmă că nu a avut „competențe de reglementare”. În sens strict, acreditarea și licențierea serviciilor sociale țin, într-adevăr, de structurile de inspecție socială, nu de președintele CJ. Dar monitorizarea persoanelor cu dizabilități de pe raza județului și semnalarea rețelelor care funcționează fără licență intră, potrivit specialiștilor în politici publice, în sfera instituțiilor locale — inclusiv a celor aflate în subordinea consiliului județean.

Iar aici intervine un element pe care premierul nu l-a menționat.

Rapoartele pe care le-a semnat

Conform art. 191 din OUG 57/2019, președintele consiliului județean are obligația legală de a prezenta anual un raport privind modul de îndeplinire a atribuțiilor sale și a hotărârilor consiliului. Același text de lege stabilește că președintele „răspunde de buna funcționare” a instituției și a serviciilor și instituțiilor subordonate.

În rapoartele anuale de activitate prezentate în această calitate — documente-cadru care compilează activitatea aparatului de specialitate și a instituțiilor subordonate — apar referiri directe la Asociația Dumbrava. În secțiunile dedicate unităților sociale din sistemul județean, se consemnează o „colaborare bună” cu unități de la Dumbrava, respectiv Asociația D.P.G. — aceeași entitate care astăzi se află în centrul dosarului DIICOT.

                                  EXTRAS  RAPORT PRESEDINTE CJ BIHOR-2020

                                      EXTRAS  RAPORT PRESEDINTE CJ BIHOR-2022

Ce înseamnă, concret, această „colaborare”? În contextul unităților de îngrijire, ea se traduce, cel mai probabil, prin transferuri și trimiteri de beneficiari — exact tiparul pe care întregul scandal l-a scos la iveală: instituții ale statului direcționau, de ani de zile, persoane vulnerabile către centrele lui Pașca. Nu este, în sine, o dovadă că președintele consiliului a citit sau a reținut personal fiecare mențiune dintr-un raport de sute de pagini, și nici o formă de „girare” a asociației. Dar este un fapt documentat: aparatul județean pe care l-a condus Bolojan avea, pe hârtie, contact instituțional cu entitatea acum acuzată de trafic de persoane.

Cum se împacă acest lucru cu „nu am nicio legătură cu acest caz”? Este o întrebare pe care premierul o datorează publicului.

Reducerile de personal și avertismentele ignorate

Mandatul lui Bolojan la Consiliul Județean Bihor a fost construit pe o marcă administrativă: reducerea masivă a aparatului bugetar. Presa locală a documentat protestele angajaților din asistența socială după eliminarea a peste 250 de posturi din cadrul DGASPC Bihor. Sindicatele au avertizat atunci că măsura periclitează funcționarea centrelor și capacitatea de supraveghere a beneficiarilor.

Retrospectiv, avertismentul capătă o greutate incomodă. O instituție subdimensionată supraveghează mai greu. Iar rețeaua din Dumbrava a funcționat, potrivit anchetatorilor, timp de ani de zile, în paralel cu un sistem public de control care nu a intervenit decisiv.

Omul din cerc: prefectul controalelor

Există și o figură-cheie în cronologie: Dumitru Țiplea, apropiat politic al lui Bolojan, devenit ulterior deputat de Bihor. Țiplea a ocupat funcția de prefect al județului în perioada controalelor naționale din sistemul de asistență socială. Sub coordonarea prefecturii au fost efectuate verificări, iar Asociației Dumbrava i s-au aplicat sancțiuni contravenționale pentru lipsa licențelor de funcționare — dar aceste măsuri nu au dus la desființarea rețelei.

Nimic din toate acestea nu constituie o acuzație penală la adresa lui Țiplea. Dar plasează un om din cercul politic al premierului exact în punctul instituțional în care statul ar fi putut opri rețeaua — și nu a făcut-o.

Cum a fost legitimat public „bunul samaritean”

În paralel cu presupusa exploatare, Viorel Pașca era tratat public drept model. La Gala Voluntarilor din Domeniul Social, organizată de Direcția de Asistență Socială Oradea (DASO), Pașca a fost premiat ca „voluntar în comunitate” și menționat expres drept „colaborator” al direcției — o instituție a primăriei.

Această premiere a avut loc la ediția din februarie 2024, sub mandatul primarului Florin Birta si ilustrează un mecanism mai larg — cum un om acum acuzat de trafic de persoane a fost, ani la rând, îmbrăcat în hainele respectabilității de către instituțiile publice locale, inclusiv de figuri din orbita politică a premierului, precum Arina Moș, fost director DASO și ulterior parlamentar, apropiată a lui Bolojan încă din 2008.

Întrebările la care Bolojan trebuie sa raspundă?

1. Rapoartele anuale semnate de Ilie Bolojan ca președinte CJ menționau colaborarea aparatului județean cu Asociația Dumbrava. Cum se împacă acest fapt cu afirmația „nu am nicio legătură”?
2. Reducerile de personal la DGASPC Bihor, contestate de sindicate, au afectat capacitatea de supraveghere a beneficiarilor din județ?
3. De ce controalele din perioada în care prefect era Dumitru Țiplea s-au oprit la amenzi contravenționale, fără desființarea rețelei?
4. Ce rapoarte au întocmit agențiile de inspecție socială — cele către care premierul îndreaptă acum responsabilitatea — și au ajuns ele pe masa conducerii județene?