Aproape 18.000 de profesori fără pregătire predau în școlile din România. Top 10 școli cu cele mai multe cadre didactice necalificate

Distribuie acest articol!

Aproape 18.000 de profesori fără pregătire au predau în anul școlar 2019-2020, potrivit datelor Ministerului Educației publice pe site-ul data.gov.ro. Primele 10 școli cu cei mai mulți profesori fără pregătire apar în județele: Giurgiu, Brăila, Iași, Alba, Suceava, Gorj, Tulcea, Hunedoara și Arad, notează Edupedu.ro.

În statistica oficială a Ministerului Educației apare că 67% dintre cadrele didactice de la Școala Gimnazială “Academician Marin Voiculescu” din județul Giurgiu au fost „fără pregătire” în anul școlar 2019-2020.

UPDATE: Conducerea școlii gimnaziale “Academician Marin Voiculescu” din județul Giurgiu a contactat Edupedu.ro și susține că datele oficiale sunt greșite. „În Școala “Academician Marin Voiculescu” nu au funcționat și nu funcționează 216 profesorii, nici măcar 145 cât spuneți că sunt necalificați. Va aduc la cunoștință în felul acesta că în ultimii ani nu au existat profesori necalificați în această școală, puținii suplinitori pe care i-am avut, au fost calificați”, ne-a scris directoarea școlii, Mihaela Lăbău Stan.

Cum arată statistica Ministerului Educație pe site-ul guvernamental data.gov.ro:

Foto: Captura data.gov.ro

Concret, dintr-un total de 216 profesori la Școala Gimnazială “Academician Marin Voiculescu”, 145 ar fi fost cadre didactice fără pregătire, potrivit Ministerului Educației.

Datele pot fi consultate și aici în format .xlscadre-didactice-per-grad-didactic-2019-2020Download

În județul Brăila, la Liceul Teoretic “C.Angelescu” Ianca sunt 59 de profesori fără pregătire, potrivit acelorași date oficiale.

La Colegiul Tehnic “Petru Mușat” Suceava, din 93 de cadre didactice, 41 sunt fără pregătire, potrivit documentului. Colegiul Tehnologic De Industrie Alimentară Arad are 35 de profesori fără pregătire dintr-un total de 78, se arată în statistica citată.

Județul Iași se află de două ori în acest top: Colegiul Tehnic De Căi Ferate “Unirea”, are 43 de profesori fără pregătire, potrivit documentului Ministerului Educației și Școala Gimnazială “Garabet Ibrăileanu” din Târgu Frumos are 37 de cadre didactice fără pregătire, potrivit acelorași date.

Primele 10 școli cu cei mai mulți profesori fără pregătire, conform datelor Ministerului Educației, sunt:

JudețȘcoalăNumărul profesorilor fără pregătire Numărul total al profesorilor
Giurgiu1. Școala Gimnazială “Academician Marin Voiculescu” 145216
Brăila2. Liceul Teoretic “C.Angelescu” Ianca59130
Iași3. Colegiul Tehnic De Căi Ferate “Unirea”, Pașcani43173
Alba4. Liceul Teoretic “Petru Maior” Ocna Mureș4394
Suceava5. Colegiul Tehnic “Petru Mușat” Suceava4193
Gorj6. Colegiul Tehnic Mătăsari40122
Tulcea 7. Colegiul Dobrogean “Spiru Haret” Tulcea38127
Iași8. Școala Gimnazială “Garabet Ibrăileanu”, Târgu Frumos37129
Hunedoara9. Școala Gimnazială “Doctor Aurel Vlad” Orăștie36104
Arad10. Colegiul Tehnologic De Industrie Alimentară Arad3578

Sursă date: data.gov.ro

Pe de altă parte în 2.368 de școli nu există niciun cadru didactic fără pregătire, din cele 6.408 școli pentru care există date în raport.

În statistica Ministerului Educației, în anul școlar 2019-2020, dintr-un total de 262.257 de cadre didactice la nivel național, situația pregătirii acestora era următoarea: 

  • 140.138 profesori aveau gradul I
  • 36.130 profesori aveau gradul II
  • 24.014 erau debutanți
  • 44.067 aveau grad definitiv
  • 17.992 erau cadre didactice fără pregătire

În anul școlar 2018-2019, de exemplu, erau 4.533 de profesori necalificați care predau în școlile publice, potrivit datelor obținute atunci de la Ministerul Educației.

Informații de background

Cadrele didactice fără pregătire sunt profesorii, educatorii și învățătorii care nu au studii corespunzătoare postului pe care-l ocupă. Conform Ministerului Educației aceștia pot fi în următoarele situații

  1. Cu studii superioare în alt domeniu decât cel al postului.
  2. Studenți, în curs de calificare.
  3. Cu studii medii.

Potrivit Eurydice, procesul de acordare a gradelor didactice marchează evoluţia în carieră a personalului didactic în acord cu noul Cadru Naţional al Calificărilor şi cu standardele ocupaţionale asociate specializărilor didactice, precum şi în conformitate cu noile tendinţe  privind dezvoltarea resurselor umane şi asigurarea calităţii în educaţie.

Acordarea definitivării în învăţământ semnifică recunoaşterea competenţelor minime acceptabile dobândite de către o persoană care a optat pentru cariera didactică şi care garantează, în acest fel, că dispune de pregătirea necesară pentru exercitarea profesiei didactice şi poate intra pe o rută  de profesionalizare  ascendentă. 

Acordarea gradului didactic II semnifică dobândirea de către cadrul didactic a unui plus de profesionalizare, confirmat de rezultatele obţinute la probe special  concepute pentru a pune în evidenţă valoarea adăugată achiziţionată în intervalul parcurs de la obţinerea definitivării. 

Acordarea gradului didactic I semnifică dobândirea de către cadrul didactic a unui nivel înalt de maturitate profesională şi expertiză, care îl recomandă  ca pe un generator de bune practici  în mediul educaţional şcolar.

Definitivarea în învăţământ şi gradele didactice II şi I pot fi obţinute de personalul didactic de predare care îndeplineşte condiţiile privind studiile de specialitate, pregătirea psihopedagogică, vechimea la catedră şi performanţele profesionale. Examenele pentru obţinerea definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice se organizează distinct pentru  fiecare funcţie didactică de predare. Definitivarea în învăţământ şi gradele didactice II şi I pot fi obţinute, în cadrul fiecărei funcţii didactice, la specializarea pe care cadrul didactic o predă, sau la una dintre specializările înscrise pe diplomele pe care le deţine.

Probele de examen pentru obţinerea definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice II şi I se stabilesc pe funcţii didactice, stabilite potrivit legii, şi sunt unice la nivel naţional şi obligatorii pentru toate instituţiile/centrele de perfecţionare abilitate să organizeze aceste examene. Programele pe baza cărora se desfăşoară probele de examen se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi sunt valabile la nivel naţional. Cadrele didactice înscrise la examenele pentru acordarea definitivării şi gradelor didactice pot participa la programe de pregătire organizate de centrele de perfecţionare, în vederea susţinerii  acestor examene.


Distribuie acest articol!
%d blogeri au apreciat: