The Economist: ”Putin câștigă”
The Economist este revista care reflectă poate cel mai bine modul de a gândi al aparatului de securitate și militar de la Washington, de la Cartierul General NATO și de la Londra. The Economist a fost una dintre cele mai mari tribune ale susținerii Ucrainei cu bani și arme, cu mult înainte de invazia rusă din februarie 2024, și cu atât mai mult după acest moment. Dacă o asemenea revistă publică un cover precum cel din prima săptămână a lunii decembrie, care atrage atenția că Ucraina se îndreaptă spre înfrângere, atunci este limpede că situația este foarte gravă pentru Ucraina.
Este pentru prima dată când The Economsist scrie că ”Putin câștigă”. Mai scrie că între președintele Zelenski și comandantul armatei Ucrainene s-a produs o ruptură și este de remarcat ca tocmai Te Economist a contribuit, daca nu la producerea propriu-zisă a rupturii, cel puțin la agravarea ei, publicând un interviu cu generalul Zalujniî în care acesta începe să critice regimul de la Kiev, dar și tactica militară a Ucrainei.
The Economist mai arată că ”un lider” a spus ”în privat” că posibila revenire a lui Donald Trup la Casa Albă va duce nu la o strângere a rândurilor în UE pentru susținerea Ucrainei, ci, dimpotrivă, la fragmentarea sprijinului european.
The Economist rămâne consecventă atunci când vine vorba despre poziția Europei fata de Rusia, indiferent e soarta războiului din Ucraina: înarmare, cheltuieli mai mari pentru armată, primirea Ucrainei în UE, indiferent de situația democrației în această țară, și pregătirea pentru un nou război cu Rusia.
Pentru prima dată după ce a invadat Ucraina, în februarie 2022, Vladimir Putin dă semne că poate câștiga războiul. Președintele Rusiei și-a pus țara pe picior de război și și-a întărit autoritatea. A procurat armament de peste hotare și ajută la întoarcerea Sudului Global împotriva Americii. Esențial, el subminează convingerea existentă în Vest că Ucraina poate – și trebuie – să iasă din război ca o democrație europeană vibrantă.
Vestul ar putea face mult mai mult pentru a-l necăji pe Putin. Dacă ar alege să facă asta, ar putea să-și mobilizeze resursele financiare și industriale, care sunt mult mai mari decât ale Rusiei. Însă fatalismul, complezența și o șocantă lipsă de viziune strategică împiedică asemenea acțiuni, în special în Europa. Pentru binele lui și al Ucrainei, Vestul trebuie să iasă din această letargie.
Motivul pentru care este posibilă victoria lui Putin este că victoria ține mai mult de rezistență decât de ocuparea de teritorii. Niciuna dintre armate nu poate să-i alunge pe ceilalți de pe teritoriile pe care le controlează acum. Contraofensiva ucraineană s-a împotmolit. Rusia pierde 900 de oameni în fiecare zi în bătălia pentru Avdiivka, un oraș din Donbas. Este un război al defensivei și poate dura mulți ani.
Luptele influențează politica. Avântul de moment afectează moralul. Dacă Ucraina se va retrage, nemulțumirile vor deveni tot mai mari la Kiev. La fel se va întâmpla cu vocile din Vest care spun că banii și armele trimise în Ucraina au fost o risipă. În 2024, cel puțin, Rusia va fi într-o poziție mai solidă pentru a lupta, pentru că va avea mai multe drone și proiectile de artilerie, pentru că armata a dezvoltat tactici de succes în războiul electronic împotriva unora dintre armele Ucrainei și pentru că Putin va tolera nivelul îngrozitor al victimelor din propria tabără.
Creșterea susținerii străine explică în parte întărirea poziției Rusiei pe câmpul de luptă. Putin a obținut drone din Iran și obuze din Coreea de Nord. A încercat să convingă o buna parte din Sudul Global că nu există o miză foarte mare în ce se întâmplă în Ucraina. Turcia și Kazahstan au devenit plăci turnante pentru comerțul cu bunuri ce alimentează mașina de război a Rusiei. Schema occidentală de limitare a veniturilor ruse obținute din petrol prin impunerea unui prag de 60 de dolari pe baril s-a dovedit un eșec, pentru că au apărut structuri paralele pentru comercializare, structuri dincolo de puterea de influență a Vestului. Prețul petrolului Ural este de 64 de dolari pe baril, cu 10$ mai mult decât la începutul anului 2023.
Putin câștigă și pentru că și-a întărit poziția pe plan intern. Le spune rușilor, în mod absurd, că sunt implicați într-o luptă pentru supraviețuire împotriva Vestului. Poate că rușilor de rând nu le place războiul, însă s-au obișnuit cu el. Elita și-a întărit controlul asupra economiei și membrii ei fac mulți bani. Putin își poate permite să le ofere venituri viagere familiilor care și-au pierdut bărbații în acest război.
În fața acestor realități, nu este de mirare că starea de spirit la Kiev este mai proastă. Politica a revenit în prim-plan și lumea se luptă pentru influență. Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, și generalul Valerii Zalujnîi, au început să se certe. Sondajele interne sugerează că scandalurile de corupție și îngrijorările pentru viitorul Ucrainei îi îndepărtează pe alegatori de președintele Zelenski.
Guvernele occidentale spun mereu că sunt angajate pentru susținerea Ucrainei la fel ca înainte. Însă sondajele din întreaga lume arată că multe state încep să aibă îndoieli. În America, administrația Biden se luptă să treacă prin Congres un pachet de finanțare de 60 de miliarde de dolari. În scurt timp, campania prezidențială va fi o nouă piedică în calea acestei finanțări pentru Ucraina. Dacă va fi ales Donald Trump, care a propus negocierea păcii în cel mai scurt timp, America ar putea să nu mai ofere arme.
Europa ar trebui să se pregătească pentru acest scenariu sumbru, chiar și în cazul în care Donald Trump nu ar câștiga alegerile. În schimb, liderii europeni se comportă ca și când generosul Joe Biden se va eterniza la Casa Albă. UE a promis 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, însă banii sunt blocați de Ungaria și, posibil, de situația bugetară dificilă din Germania. În decembrie, UE ar trebui să semnaleze că este gata să înceapă discuțiile pentru aderarea Ucrainei. Însă mulți cred că procesul va fi blocat intenționat, pentru că extinderea UE este dificilă și va amenința o mulțime de interese. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a fost înregistrată (în timpul unei farse telefonice) spunând că Europa este epuizată. Poate vă gândiți că revenirea lui Trump la Casa Albă va consolida sprijinul UE pentru Ucraina, UE urmând să preia responsabilitatea propriei apărări. Însă un lider a declarat în privat că sprijinul UE pentru Ucraina se va fragmenta în cazul unei victorii a lui Trump.
Ar fi un dezastru. Până în 2025, efortul de război îi va afecta și pe ruși. Ar putea să resimtă efectul mobilizărilor forțate, al inflației, al folosirii bugetului social pentru armată. Însă este o prostie să sperăm că regimul Putin se va prăbuși. Ar putea rămâne la putere mulți ani și, dacă se va întâmpla așa, Rusia va amenința cu războiul în continuare, deoarece războiul va fi mereu o justificare pentru represiunea socială și pentru suferință poporului. Putin a compromis viitorul țării lui izolând-o de Europa și obligându-i pe cei mai întreprinzători ruși să plece in exil. Fără război, problemele regimului Putin vor ajunge repede în prim-plan.
De aceea, Europa trebuie să-l considere pe Putin o amenințare de securitate pe termen lung. Rusia se va reînarma. Va avea și experiență de luptă. Planificarea apărării Europei trebuie făcută în asemenea fel încât Putin să nu simtă vreo slăbiciune în flancul său vestic – în special dacă se va îndoi că noul președinte Trump va trece la război dacă Rusia va ataca o țară NATO.
Cel mai bun mod de a-l descuraja pe Putin este ca Europa să-și dovedească hotărârea arătând cât este de implicată în susținerea Ucrainei, care să devina o țară prosperă, democratică și pro-occidentală. Armele contează, în special apărarea aeriană și rachetele cu rază lungă ce pot să lovească în liniile de aprovizionare ale armatei ruse. De aceea este crucial ca America să aprobe ultima tranșă de ajutoare. Arsenalul Ucrainei este deja epuizat și trebuie ca industria militară vestică să sporească producția. Și sancțiunile trebuie orientate astfel încât să creeze o falie între regimul de la Moscova și elitele ruse.
Acțiunea politică a Europei este esențială. Putin va ataca orașele Ucrainei și va corupe societatea pentru a sabota transformarea țării într-o democrație. Europa trebuie să-și dubleze efortul care să asigure progresul Ucrainei, promițând bani și aderarea la UE. Liderii europeni nu și-au dat seama cât de grea este această sarcină și mulți dintre ei par să se ferească de ea. Asta este o nebunie. Ei ar trebui să-l asculte pe Leon Troțki: poate că nu-i interesează războiul, însă războiul este interesat de ei.