Aproape 70% din privatizări au fost un eşec, iar una dintre cauze a fost pierderea de către Curtea de Conturi a dreptului de a controla procedurile prin care Fondul Proprietăţii de Stat derula procesul de privatizare, susţine fostul premier Nicolae Văcăroiu şi fost preşedinte al instituţiei în perioada 2008 – 2017.
„În toată această istorie, până la reînfiinţare, Curtea de Conturi s-a confruntat pe parcurs cu încercări de amestec al politicului în activitatea Curţii de Conturi sub diferite forme. Şi pot să vă spun, cu sinceritate, că acest lucru din păcate a cam continuat şi după reînfiinţarea Curţii de Conturi. Practic, Curtea de Conturi faţă de formula iniţială, cuprinsă în Legea 94/1992, au apărut tot felul de intervenţii, prin intermediul bineînţeles al Parlamentului prin care, într-o perioadă dificilă, spre exemplu, ca să luăm şi nişte exemple, Curtea de Conturi în 1997 a pierdut dreptul de a controla, de a verifica procedurile prin care Fondul Proprietăţii de Stat derulează procesul de privatizare, iar doi ani mai târziu, în 1999…Curtea de Conturi a primit interdicţie de a mai face control asupra privatizărilor. A fost o lovitură extrem de dură, ţinând seama de sursele financiare care erau în joc, ale statului. Şi ca să nu vorbim aşa general, efectul îl regăsim acum în diferite analize macroeconomice care se fac cu privire la privatizare. În primul rând, ca să fie foarte clar, aproape 70% din privatizări au fost un eşec. Am pierdut foarte multă industrie bună. Vă pot vorbi două săptămâni, dacă vreţi, pentru fiecare obiectiv în parte. Am vândut la preţuri simbolice”, a susţinut Văcăroiu, la conferinţa internaţională „Curtea de Conturi a României – Digitalizare în audit”.
El a dat exemplul societăţii IMGB, care era evaluată în 1994 la preţul de piaţă de peste 2 miliarde de euro şi care s-a vândut cu 500.000 de dolari.
„S-a distrus totul. Tot ce s-a făcut acolo s-a făcut pe licenţe plătite din greu de statul român, cu dotări de excepţie. Licenţa era în primul rând pentru turbinele 500 de MW folosite la Porţile de Fier I şi II şi funcţionează şi acum. Era o licenţă franceză, care a costat extrem de mult. Toată dotarea tehnică a uzinei era făcută cu produse japoneze, mai ales strungurile de mare precizie. 12 milioane de dolari costa numai un singur strung”, a afirmat fostul preşedinte al Curţii de Conturi.
Potrivit acestuia, din cauză că instituţia nu a mai avut acces să controleze modul în care se fac privatizările, au început abuzurile şi corupţia la nivel mare.
„Am reuşit performanţa, per ansamblu, ca în cele peste 7.500 de societăţi care au fost privatizate şi care aveau o valoare de piaţă de circa 350 de miliarde de dolari statul român să încaseze 9 milioane de dolari. Acesta este succesul şi sunt convins că, în cazul în care Curtea de Conturi ar fi fost prezentă, ar fi acţionat, se stopau multe din aceste nereguli. În fond, erau rolul şi atribuţiile Curţii de Conturi, care era responsabilă de modul de utilizare a banului public”, a spus Nicolae Văcăroiu.
De asemenea, el a făcut referire atât la controlul preventiv, cât şi la secţia jurisdicţională, ambele desfiinţate, menţionând că după 1992 a fost „o întreagă bătălie”.
„A venit unul şi a lansat în Parlament: „Domnul, Curtea asta de Conturi…ei centrează, ei dau cu capul”, neînţelegând că secţia jurisdicţională avea statutul profesional pe care îl are orice instanţă din România. Este coordonat profesional de către Ministerul de Justiţie şi, mai mult de atât, cei care erau nemulţumiţi de hotărârea dată la secţia jurisdicţională se puteau adresa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Asta nu putem spune că nu ne-a afectat. Şi, din cauza asta, domnul Busuioc are o muncă grea şi are forţa să o facă, mai ales că este jurist. Nu ştiu dacă lucrurile o să intre sau nu în normalitate. Eu pot să vă spun că în fiecare an făceam două rapoarte la Parlament şi la Ministerul Justiţiei pentru reînfiinţarea secţiilor specializate prevăzute în Constituţie. Nu poţi să pui un judecător de divorţuri să discute un litigiu financiar şi să ia o hotărâre dreaptă”, a atras atenţia Văcăroiu.
În plus, în perioada 2008 – 2017, acesta a prezentat Cartea Albă care a indicat un prejudiciu asupra bugetului de peste 8 miliarde de euro, din care a fost recuperat doar 6%.
„Pot să vă spun un singur lucru. Mă bucur aici şi de tot ce au prezentat cei care au luat cuvântul cu privire la digitalizare. Are o importanţă indiscutabilă şi e bine să facem acest lucru. Problema, după părerea mea, este ce facem dacă nu mai avem economie? Ce facem cu criza socială teribilă? Criza energetică, această avalanşă de creşteri de preţuri, care practic a pus la pământ toată populaţia? Sigur că pentru Guvern este greu să stabilească priorităţile. Acestea nu poţi să le faci decât prin duritate, cum au mai făcut câţiva, chiar naţionalizări dacă este cazul. mai ales că este afectat sectorul strategic, securitatea strategică a României. Iar bătălia dură trebuie făcută inclusiv cu Uniunea Europeană”, a subliniat Nicolae Văcăroiu.
Alături de Nicolae Văcăroiu, la conferinţă au mai participat Ioan Condor, preşedintele Curţii de Conturi a României în perioada martie 1999 – februarie 2002 şi Mihaela Jucan, nepoata lui Ioan Bogdan, primul preşedinte al Curţii de Conturi a României după reînfiinţare, în perioada februarie 1993 – martie 1999.
