Donald Trump intenționează să reducă drastic arsenalul de avioane de vânătoare, nave de război și submarine ale SUA rezervat aliaților NATO în cazul izbucnirii unei crize militare în Europa.
Un emisar militar trimis de Pete Hegseth a luat prin surprindere înalții oficiali NATO în cadrul unei ședințe secrete desfășurate la Bruxelles la sfârșitul săptămânii trecute, dezvăluind că puterea de foc a SUA dedicată apărării Europei va scădea semnificativ, au relatat Der Spiegel și Reuters.
Angajamentul SUA privind avioanele de vânătoare pentru NATO urmează să fie redus cu o treime, în timp ce Marina Militară va retrage distrugătoarele din flota alianței.
Lovitură dură pentru Modelul de Forțe al NATO
Concret, planul american prevede tăierea cu o treime a numărului de avioane de vânătoare alocate NATO și retragerea distrugătoarelor Marinei SUA din pool-ul comun al Alianței. Mai mult, Washingtonul va sista complet participarea submarinelor sale la misiunile de apărare colectivă. De asemenea, Europa va fi lăsată să își asigure singură dronele de recunoaștere – echipamente care s-au dovedit vitale pe frontul din Ucraina.
Această mutare reconfigurată de la Casa Albă lovește direct în așa-numitul „Model de Forțe al NATO”, cadrul de apărare strategică adoptat în 2022, în urma invaziei ruse în Ucraina. Acest model stabilește cu exactitate trupele și tehnica militară pe care fiecare stat membru trebuie să le pună la dispoziția Comandantului Suprem al NATO în caz de război. În prezent, SUA asigură aproximativ 62% din totalul cheltuielilor de apărare din cadrul Alianței, cu un buget militar anual de aproape 980 de miliarde de dolari.
Tensiuni diplomatice la cote maxime
Trimișii Pentagonului au subliniat că SUA vor mai coopera strâns doar cu acei aliați care vor acționa rapid pentru a acoperi golurile lăsate de retragerea americană. Unii oficiali prezenți la reuniunea secretă au interpretat mesajul ca pe o amenințare indirectă.
Retragerea vine în contextul în care Donald Trump critică de ani de zile aliații europeni pentru că nu alocă suficiente fonduri propriei apărări. Presiunea a dat deja roade la summitul NATO de la Haga, unde statele membre au cedat cerințelor lui Trump, acceptând să crească bugetele militare spre un prag istoric de până la 5% din PIB.
Totuși, ritmul impus de Washington a generat consternare. Aliații europeni se așteptau la o reducere a sprijinului, dar au fost luați prin surprindere de rapiditatea deciziei. Fiecare stat membru este acum presat să vină cu propuneri concrete la o conferință de planificare programată în luna iunie.
Relațiile transatlantice sunt oricum tensionate. Recent, Pentagonul a anunțat retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania, o decizie ce a urmat criticilor dure lansate de cancelarul german Friedrich Merz la adresa strategiei lui Trump în Orientul Mijlociu. Tensiunile s-au văzut și la nivel diplomatic: șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a evitat o întâlnire cu ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, preferând să plece la o conferință în Singapore, fapt ce l-a determinat pe oficialul german să își anuleze vizita planificată în SUA.
Vulnerabilitate uriașă în fața Rusiei
Cea mai mare îngrijorare pentru liderii militari europeni rămâne retragerea submarinelor americane. Acestea reprezintă unele dintre cele mai critice active ale NATO în Europa, având rolul vital de a monitoriza flotele de submarine nucleare ale Rusiei, scrie Daily Mail.
Fără tehnologia și prezența navală a SUA, infrastructura critică a Occidentului – inclusiv cablurile de date submarine și conductele de petrol și gaze din Atlantic și Marea Nordului – rămâne extrem de vulnerabilă în fața eventualelor acțiuni de sabotaj ale Moscovei, lăsând Europa într-o cursă contra cronometru pentru a-și asigura propria securitate.
