La Înalta Curte a început recursul în care Traian Băsescu vrea desființată decizia prin care a fost declarat colaborator al Securității. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a depus la dosar mai multe note informative atribuite fostului demnitar, relatează Europa Liberă.
Procesul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început vineri, 5 noiembrie, cu o amânare de trei luni, până pe 25 februarie. Acest lucru survine la aproape doi ani după ce, instanța inferioară, Curtea de Apel București, a pronunțat hotărârea care îl vizează pe Traian Băsescu. Abia în vara anului trecut dosarul a ajuns la Instanța Supremă. Aici, speța a așteptat mai bine de un an.
Între timp lucrurile se pot complica. O sursă din CNSAS a declarat pentru Europa Liberă că soarta procesului în care este implicat Traian Băsescu ar putea fi afectată și de o decizie a Curții Constituționale dispusă într-un alt caz, cel al guvernatorului Băncii Naționale, Mugur Isărescu.
Curtea Constituțională (CCR) ar trebui să se pronunțe în 23 noiembrie în privința constituționalității definiției colaboratorului Securității, dar și în privința felului în care a fost modificată în 2019 legea de funcționare a CNSAS. Mugur Isărescu, prin avocatul său, a făcut respectiva contestație la CCR în cadrul propriului proces în care este acuzat că ar fi fost colaborator al Securității cu numele conspirativ „Manole”.
Tot ca un element comun, Valeriu Stoica, avocatul lui Mugur Isărescu, s-a alăturat și echipei de avocați care îl reprezintă pe Traian Băsescu la Înalta Curte.
O colaborare din primul an de facultate
În recursul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privindu-l pe Traian Băsescu, CNSAS a depus documente care nu au făcut parte din probatoriul pe care s-a bazat prima decizie, din instanța de fond.
Europa Liberă România a obținut acces la dosarul aflat acum pe rol și vă prezintă câteva dintre notele informative atribuite fostului șef de stat. Traian Băsescu nu le-a contestat autenticitatea în fața judecătorilor și a refuzat să discute cu reporterii noștri despre acest subiect.
Potrivit cercetătorilor de la CNSAS, primul nume de sursă al lui Traian Băsescu este „Petrov”. E din perioada în care studia la Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân” din Constanța. Un prim document în acest sens e datat 7 decembrie 1972, adică din primul an de facultate.
„Petrov” povestește ofițerului de Securitate Nicolae Despinoiu cum un student a adus în cămin „un ceas și două perechi de butoni străini. Butonii i-a vândut cu 60 de lei perechea la doi colegi.” Unuia dintre ei îi și dă numele. Delațiunea conține și o referire la o posibilă relație a surorii studentului respectiv cu un cetățean pakistanez.
Ca urmare a celor scrise de Traian Băsescu, ofițerul notează că studentul „va fi semnalat organelor de miliție” pentru contrabandă. De asemenea, el ar urma să fie chemat la biroul de personal pentru a da explicații.
Studentului Traian Băsescu i-a fost trasată sarcina de a continua să înștiințeze despre „aspecte negative” din Institut.
Cinci ani mai târziu, în 26 octombrie 1977, un raport al Securității din Tulcea clarifică însă că, în urma verificărilor, nu sora studentului pârât, ci „o chiriașă a avut legături cu un cetățean arab”. Studentul nu-l cunoștea decât din relatările părinților săi.
Până să se ajungă însă la această concluzie, potrivit documentelor găsite de cercetătorii CNSAS, Securitatea i-a interceptat corespondența respectivului tânăr, a fost chemat la discuții cu securistul responsabil de Institutul de Marină și, în 1975, ofițerul de Securitate a propus să nu se acorde aviz studentului pentru practica pe navele de pescuit oceanic.
Tânărul a fost și exmatriculat de la Institutul de Marină deoarece ar fi plecat în învoire fără avizul comandantului.
Jocuri de noroc, relații cu străinii și „concepții cosmopolite”
În februarie 1973, adică la două luni de la informarea legată de butonii vânduți în Institutul de Marină, sursa „Petrov” semnalează Securității că patru colegi joacă poker. Indică și cine a câștigat și despre ce sumă a fost vorba. Securitatea îi cere colaboratorului să transmită unde se întâmplă jocurile de poker „în ideea prinderii lor în flagrant de conducerea Institutului.”
O altă informare pe aceeași temă, atribuită tot lui Traian Băsescu și aflată în actele depuse de CNSAS la dosarul de la Instanța Supremă, este din primăvara anului 1976.
În nota scrisă de mână (probabil de către ofițerul care a preluat informațiile), Petrov relatează că un coleg era „angrenat” în jocuri de noroc cu alți tineri și că avea absențe.
Datele oferite Securității nu se opresc aici. Sursa afirmă despre respectivii tineri că erau „cunoscuți ca având relații cu străinii și concepții cosmopolite.” „Petrov” relatează și aspecte ce țin de viața personală a unuia dintre ei. Ar fi „întreținut relații intime” cu o fată pe care a cerut-o în căsătorie abia mai târziu.
În documentul original este subliniat cu pixul de către un ofițer de Securitate, printre altele, următorul pasaj, așa cum a fost el transmis de Petrov: „În cadrul discuțiilor sale, elogiază modul de viață din apus și în special referitor la tineret apreciază «libertinajul» din apus, unde, după spusele lui, fiecare face ce vrea fără a fi controlat și supravegheat. De asemenea a apreciat negativ drepturile și libertățile tineretului nostru.”
În argumentația din instanță, reprezentanții CNSAS atrag atenția că denunțarea unor activități potrivnice regimului totalitar putea duce la anchete în cazul celui vizat.
Delațiunile tinereții i-au adus un prim verdict
Tot din anii Institutului de Marină sunt și alte două note informative care au convins magistrații de la Curtea de Apel București să dea verdictul – nedefinitiv – de colaborator al Securității.
După cum consemnează juriștii CNSAS în acțiunea înaintă în instanță, cele două documente din 1975 sunt scrise, de data aceasta, chiar de către Traian Băsescu și apoi semnate cu numele de sursă „Petrov”. Spre deosebire de acest caz, alte note au fost dactilografiate sau scrise de persoanele care au preluat informațiile de la sursa Securității.
Cele două note, date în aceeași zi, sunt considerate grave de CNSAS. În ele sunt turnați doi colegi, iar despre unul sursa Securității afirmă că ar dori să rămână în străinătate.
„Intenția unei persoane de a părăsi țara era o atitudine extrem de gravă din perspectiva regimului”, subliniază reprezentanții instituției care se ocupă de cercetarea arhivelor instituției represive comuniste. O astfel de intenție era asimilată unui act de trădare, ceea ce putea crea mari probleme persoanei turnate.
În cazul unuia dintre colegii despre care dă note, Petrov oferă și detalii legate de viața personală a acestuia, susținând că „a avut relații cu femei de cetățenie cehă”, ceea ce putea fi iarăși un fapt agravant, implicând străini.
Ion Bârgău este numele studentului despre care relata astfel Traian Băsescu. Acum doi ani, la apariția în presă a notei, Ion Bârgău explica publicației independente Dela0.ro că lucrurile puse pe hârtie de Petrov pentru Securitate sunt minciuni sau informații trunchiate.
Notele informative din anii muncii
În 1976, Traian Băsescu a terminat cursurile Institutului și a deveni ofițer de marină la NAVROM Constanța. Potrivit CNSAS, dosarul său personal de la Securitate, cel din anii studenției, a fost distrus de instituția represivă trei ani mai târziu, în 1979, pentru că Traian Băsescu a devenit membru al Partidului Comunist Român.
Doar în situații speciale membrii PCR puteau fi urmăriți de Securitate sau să fie informatori.
De altfel, notele atribuite lui Traian Băsescu și ajunse în instanță au fost găsite în dosarele altor persoane.
După numirea ca reprezentant al NAVROM în portul Anvers, din Belgia, documentele CNSAS arată că în 1988 relația lui Traian Băsescu cu Securitatea fusese din nou reluată. Numele conspirativ e însă altul: „Traian”.
Într-un raport al Securității din același an se menționează că „Traian”, după numirea la Anvers, „la prima venire în țară, în iulie a.c, ia legătura cu organele de securitate și sesizează mai multe aspecte de interes operativ”.
Informațiile date cu această ocazie sunt tehnice, legate de activitatea NAVROM. Spre final, Traian Băsescu strecoară și un detaliu de viață personală: directorul unei companii străine s-a întâlnit cu o femeie în România. Acesta ar vrea să o reîntâlnească la întoarcere.
Mai sunt în dosarul ajuns în justiție și alte note care cuprind informații despre activitatea în portul Anvers, dar și o notă despre un român stabilit acolo, din 25 septembrie 1989. E vorba de omul de afaceri George Pădure.
Apărarea lui Traian Băsescu
Contactat de către Europa Liberă pentru un interviu în privința colaborării sale cu Securitatea, fostul președinte a refuzat, spunând că nu dorește să facă nicio declarație. Nici avocații săi nu au dorit să facă precizări.
Una dintre apărările sale în fața judecătorilor a fost că a mai fost verificat de CNSAS în trecut de mai multe ori și că, la acele căutări în arhive, nu s-a ajuns să fie declarat colaborator al Securității.
Ca răspuns, tot în actele din instanță, juriștii CNSAS menționează că e vorba de documente noi, primite în perioada scursă de la ultima documentare.
Traian Băsescu a fost verificat automat și în virtutea faptului că era în 2019 candidat la postul de europarlamentar.
Se explică în punctul de vedere al instituției că la cercetările din trecut nu ar fi fost găsit nimic care se probeze colaborarea cu Securitatea, așa cum e ea prevăzută în normele după care funcționează CNSAS, pentru că documentele au fost predate treptat instituției.
În plus, unele dosare personale au fost distruse, inclusiv cel al lui Traian Băsescu, fiind nevoie să fie parcurse dosarele altor persoane pentru a găsi eventuale delațiuni ale celor verificați.
Alte argumente ale avocaților lui Traian Băsescu în fața Instanței Supreme:
- nu a creat vreun prejudiciu persoanelor din notele informative;
- toți studenții de la Marină erau constat chestionați despre colegi și discuțiile din mediul lor;
- informațiile din note erau deja cunoscute în urma discuțiilor securiștilor și cu alți colegi;
- a fost forțat să dea informații despre viața personală, care oricum erau cunoscute;
- relatările sale nu încalcă drepturi și libertăți fundamentale;
- fiind într-o instituție de învățământ militară a fost „victima perfectă a Securității”;
- regulamentele militare i-ar fi impus să semnaleze intenția unei persoane de a rămâne peste hotare.
CNSAS arată că, din datele analizate de cercetătorii instituției, din cei 161 de colegi ai lui Traian Băsescu, absolvenți ai Institutului în promoția 1976, foarte puțini au fost colaboratori ai Securității. Un registru cu rețeaua informativă ar arăta că în același timp cu Traian Băsescu au devenit informatori doar alți nouă studenți ai Institutului de Marină.
Traiectoria unui președinte
Chiar cu o zi înainte de primul termen în recursul de la Instanța Supremă, Traian Băsescu a împlinit 70 de ani.
El s-a născut la 4 noiembrie 1951, în oraşul Basarabi, judeţul Constanţa. După absolvirea
Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân”, Facultatea de Navigaţie, Secţia Comercială, a devenit ofițer maritim pe nave de mare tonaj și, între 1981-1987, a fost căpitan de cursă lungă, comandant al mai multor nave.
În ultimii ani ai comunismului a fost numit şef al Agenţiei NAVROM din Anvers, Belgia.
După revoluție Traian Băsescu a fost ministru al Transporturilor între 1991-1992.
Apoi a fost ales deputat al Partidului Democrat.
În perioada 1996 și 2000 a ajuns din nou ministru al Transporturilor.
Din 2000 este ales primar general al Capitalei, funcție în care a rămas până în 2004.
Apoi, din 2004 până în 2014, a fost președinte al României, ales de două ori.
În mandatele sale furtunoase de președinte, întrerupte și de două suspendări din funcție în urma votului din Parlament, a fost condamnat regimul comunist din România, în baza unui raport redactat de o comisie coordonată de politologul Vladimir Tismăneanu.
În decembrie 2006, Traian Băsescu a declarat ilegitim şi criminal fostul regim totalitar din România într-un discurs ținut în Parlament.
În anul 2008, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS)- o instituție înființată în baza unei legi din 1999 pentru a ajuta cetățenii și cercetătorii să aibă acces la dosarele fostei Securități – ajunge pe marginea prăpastiei. Ca efect al unui proces intentat de politicianul Dan Voiculescu, declarat colaborator al Securității, Curtea Constituțională decide că legea de funcționare a CNSAS nu este constituțională.
CNSAS funcționează în baza unui nou act normativ adoptat tot în 2008. Legea de aprobare a respectivei ordonanțe de urgență a fost promulgată de către Traian Băsescu.
El este acum europarlamentar. A fost ales în 2019, anul în care CNSAS a trimis în instanță documentele care ar proba colaborarea fostului președinte cu Securitatea.
