Sondaj global: pentru 80% dintre companii, lucrul la distanță a devenit o obișnuință, fără modificări ale salariului angajaților
80% din companiile participante la sondajul global PwC ”The future of remote work” arată că adoptarea lucrului la distanță este noua normă pe piața muncii, potrivit unui comunicat al companiei de consultanță.
Peste 53% dintre cele 300 de companii participante la sondaj spun că au creat și implementat deja o politică în acest sens, iar din restul de 47%, mai mult de jumătate anticipează că vor îmbunătăți sau implementa o politică de muncă de la distanță până la sfârșitul anului 2020.
Principalele trei priorități în conceperea politicilor de adoptare a muncii la distanță sunt sănătatea și siguranța angajaților, menționată de 70% dintre respondenți, îmbunătățirea experienței angajaților (65%) și atragerea și reținerea talentelor cheie (60%).
”Lucrul la distanță a devenit o parte esențială a noii normalități, companiile fiind forțate în multe cazuri să se adapteze pentru a-și putea continua activitatea. Temerile inițiale că productivitatea muncii va scădea au fost infirmate după primele luni de pandemie, însă rămâne de văzut dacă tendința se păstrează pe termen mediu și lung. Mulți angajați au început să resimtă negativ lipsa interacțiunii directe cu partenerii și colegii și să-și dorească o revenire la birou. În orice caz, lucrul de la distanță va fi o opțiune pe termen lung și cele mai multe companii vor continua să o aplice”, spune Daniel Anghel, Partener, Liderul serviciilor fiscale și juridice PwC România.
Pe măsură ce restricțiile locale s-au relaxat, majoritatea companiilor au permis accesul angajaților la birou, în anumite condiții și respectând normele de siguranță și sănătate. Cu toate acestea, 45% dintre companii nu vor solicita angajaților întoarcerea la birou, iar 21% anticipează o abordare hibridă între munca la distanță și lucrul la birou.
Sondajul a fost realizat în rândul a peste 300 de companii la nivel global.
Sursa: G4Media
- Politicile europene deficitare au distrus industria germană și amenință întreaga Europă
Criza industrială a Germaniei nu este un accident, ci rezultatul direct al unor politici europene profund greșite. Bruxelles-ul a construit un model economic artificial, bazat pe fonduri europene direcționate spre domenii irelevante și pe o ideologie „verde” ruptă de realitate. În loc să susțină producția și competitivitatea, Uniunea a împovărat industria cu costuri insuportabile. Scumpirea … - Prețurile la energie s-au triplat în 5 ani! Cât aveți factura?
Românii plătesc azi de trei ori mai mult pentru energie decât în urmă cu cinci ani. Promisiunile europene despre „tranziția verde” s-au transformat într-un coșmar al facturilor uriașe, iar guvernul Bolojan–Nicușor nu face decât să repete aceleași greșeli. În loc să investească în producție internă, România importă curent scump și gaz la prețuri speculative. Facturile … - USR se opune finalizării hidrocentralelor! Suntem la mâna mafiei din energie
În timp ce România plătește printre cele mai mari prețuri la energie din Europa, USR blochează finalizarea hidrocentralelor începute de zeci de ani. În numele unor pretexte „ecologiste”, acest partid ține țara în întuneric și în dependență de importuri. Hidrocentralele de pe Jiu, Argeș și alte râuri ar putea asigura energie curată, ieftină și stabilă … - Consumul s-a prăbușit în România după creșterea taxelor
Românii cumpără tot mai puțin, iar economia intră în picaj. După valul de creșteri de taxe impuse de guvernul Bolojan–Nicușor, consumul intern s-a prăbușit. Magazinele sunt goale, vânzările scad, iar companiile raportează pierderi. Este efectul direct al unei politici fiscale aberante, aplicate fără niciun plan economic real. Creșterea taxelor a lovit puterea de cumpărare a … - Bolojan refuză să plătească facturile firmelor. Datorii de 20 de miliarde de lei blochează economia
Guvernul Bolojan–Nicușor a adus economia în pragul colapsului. De luni de zile, statul nu își mai plătește datoriile către firmele care au executat lucrări și au livrat servicii. Restanțele depășesc 20 de miliarde de lei, iar mii de antreprenori sunt împinși spre faliment. În loc să onoreze contractele și să susțină investițiile, guvernul a preferat …
