Exod istoric în România: În 2025 s-a înregistrat cel mai mare număr de plecări definitive din țară din ultimii 35 de ani. De ce nu mai vor românii să se întoarcă
România traversează cel mai accentuat val de emigrare din ultimii 35 de ani, în timp ce numărul cetățenilor care aleg să revină în țară a scăzut dramatic. Datele oficiale analizate arată o schimbare profundă de comportament în rândul diasporei și al tinerilor care aleg să își construiască un viitor departe de casă, relatează Profit.ro.
Anul 2025 a marcat un maxim istoric pentru perioada post-decembristă. Un număr de 54.966 de persoane au renunțat definitiv la domiciliul din România pentru a se stabili în străinătate. Evoluția plecărilor definitive din 1990 până astăzi Ritmul plecărilor definitive a fluctuat considerabil de-a lungul celor trei decenii și jumătate. După un val masiv la începutul anilor ’90, când s-au înregistrat peste 44.000 de plecări în 1991, fenomenul s-a temperat treptat, atingând un minim istoric în 2014, cu doar 11.251 de persoane. Curba a reintrat însă pe o pantă ascendentă continuă începând cu anul 2016.
Un salt uriaș s-a produs în anul 2022, când numărul celor care și-au mutat oficial domiciliul peste hotare a urcat la 48.438, reprezentând o creștere de 41% față de anul anterior. De atunci, România a doborât an de an propriile recorduri: 48.612 plecări în 2023, 51.062 în 2024 și nivelul record de 54.966 înregistrat în 2025. Salariile și locurile de muncă, principalele motive ale tinerilor Explicația din spatele acestei dinamici rămâne preponderent de natură economică. Datele furnizate de Barometrul Național al Tinerilor arată că 64,7% dintre respondenți indică găsirea unui loc de muncă mai bine plătit drept cauză principală pentru care populația tânără alege calea străinătății.
Dorința de a accesa servicii publice mai bune și ideea de a începe o viață nouă completează tabloul motivațional. Analiza pe categorii de vârstă arată că segmentul cel mai afectat este reprezentat de tineri. Grupele de vârstă 15-19 ani și 35-39 de ani însumează împreună aproape 14.000 de persoane care au făcut pasul definitiv către o altă țară numai pe parcursul anului trecut. Prăbușirea repatrierilor și stabilizarea în diaspora În timp ce plecările au atins cote maxime, valul de întoarceri în țară a scăzut de la un an la altul. Dacă în anul 2022 s-au înregistrat 54.839 de repatrieri definitive — nivel care compensa la acel moment numărul plecărilor —, cifra s-a înjumătățit rapid în 2023, ajungând la 29.830.
Scăderea a continuat în 2024, când s-au raportat 28.431 de stabiliri de domiciliu în România, pentru ca în 2025 numărul să coboare la doar 19.637. Reticența românilor din diaspora de a reveni se explică prin gradul ridicat de integrare în țările de adopție. Peste jumătate dintre românii plecați trăiesc în străinătate de mai bine de zece ani, iar aproximativ o treime au obținut deja cetățenia statului gazdă. În plus, 70% dintre aceștia consideră puțin probabilă o revenire pe termen scurt, iar 40% exclud categoric această posibilitate.
Pentru a lua în calcul o eventuală reîntoarcere, românii din afara granițelor nu mai caută doar venituri financiare mai mari, ci solicită schimbări structurale: salarii competitive, un sistem sanitar funcțional, stabilitate fiscală, predictibilitate legislativă și o reducere reală a birocrației. Piederea de populație înregistrată de România în ultimii 35 de ani depășește 4,16 milioane de locuitori. Conform analizelor Institutului Național de Statistică, migrația externă a avut o pondere de 63% în această scădere, în timp ce sporul natural negativ a contribuit cu restul de 37%.
