Guvernul confirmă intervenția lui Bolojan și Țoiu la Bruxelles pe Legea ANI. Demersul care poate pune în pericol 770 de milioane de euro din PNRR

Guvernul confirmă că premierul Ilie Bolojan și ministrul de Externe, Oana Țoiu, au intervenit direct la Comisia Europeană pentru urgentarea verificării Legii ANI și a conformității acesteia cu dreptul european, după informațiile potrivit cărora cei doi oficiali ar fi cerut Bruxelles-ului să analizeze inclusiv dacă România trebuie să piardă cele 770 de milioane de euro din PNRR legate de jalonul privind integritatea.

https://www.stiripesurse.ro/ads.txt?unblockia=true

Executivul încearcă însă să traseze o linie între cele două lucruri, admițând demersul către Comisia Europeană, dar susținând că nu a cerut și nici nu a sugerat tăierea fondurilor. Problema este că tocmai analiza cerută de autoritățile române poate conduce, dacă Bruxelles-ul constată că jalonul nu este îndeplinit corespunzător, la suspendarea unei părți din plată și, în anumite condiții, la pierderea definitivă a unor fonduri.

„Guvernul face toate demersurile pentru a se asigura că România va încasa integral cele 770.000.000 de euro aferente jalonului PNRR referitor la noua legislație de integritate”, susține Executivul într-o precizare de presă transmisă joi.

Guvernul confirmă întâlnirea și solicitarea adresată Comisiei Europene

Precizarea vine după ce Antena 3 CNN a relatat, citând surse politice, că Oana Țoiu și Ilie Bolojan au avut o discuție cu comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, în care au cerut verificarea așa-numitului „amendament Fritz” și analizarea situației celor 770 de milioane de euro din PNRR.

Potrivit informațiilor publicate de Antena 3 CNN, oficialii români i-ar fi cerut comisarului să facă verificări privind modificarea Legii ANI și „să analizeze dacă este cazul să nu aloce suma din PNRR – 770 de milioane de euro – pentru îndeplinirea acestui jalon”.

Guvernul contestă partea referitoare la eventuala tăiere a banilor, dar confirmă fără echivoc discuția și intervenția pe fond:

„Premierul Ilie Bolojan și ministrul de Externe, Oana Țoiu, au solicitat urgentarea verificării conformității legii ANI cu principiile dreptului european, în cadrul unei întâlniri tehnice, în format hibrid, cu comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, și cu directori de specialitate”, precizează Executivul.

Cu alte cuvinte, Guvernul infirmă că ar fi cerut Bruxelles-ului să taie banii, dar confirmă că doi dintre cei mai importanți reprezentanți ai statului român au solicitat Comisiei Europene să urgenteze tocmai controlul de care depinde stabilirea faptului dacă România și-a îndeplinit sau nu jalonul de sute de milioane de euro.

Controlul cerut de Guvern poate avea exact consecința pe care Executivul spune că vrea să o evite

Executivul justifică intervenția prin dorința de a avea timp pentru modificarea legii în cazul în care Comisia Europeană identifică probleme.

Evaluarea oficială a Jalonului 431 „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică” ar urma în mod normal să aibă loc după depunerea cererii de plată nr. 6, în octombrie.

„Guvernul consideră însă că verificarea trebuie finalizată cât mai repede cu putință, astfel încât, dacă vor fi identificate neconcordanțe ale legii cu dreptul european, modificările în vederea alinierii la dreptul european să poată fi realizate în timp util”, se arată în precizare.

Explicația nu elimină însă riscul financiar creat de o eventuală constatare negativă.

Mecanismul PNRR este bazat tocmai pe îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate de state. Comisia Europeană arată că plățile sunt efectuate după ce verifică dacă acestea au fost îndeplinite satisfăcător. Dacă un jalon inclus într-o cerere de plată nu este considerat îndeplinit, plata aferentă poate fi suspendată. Dacă problema nu este remediată în termenul prevăzut de mecanism, sprijinul financiar poate fi redus definitiv. Comisia a aplicat deja această procedură României în cazul unor jaloane anterioare.

Prin urmare, nu este necesar ca Bolojan sau Țoiu să fi formulat textual cererea „tăiați României banii” pentru ca demersul politic să fie unul extrem de sensibil. Solicitarea urgentării unei evaluări privind conformitatea unui jalon poate deschide exact procedura din care poate rezulta suspendarea unei plăți, dacă evaluarea este negativă.

Bolojan știa deja că verificarea putea pune plata sub semnul întrebării

Mai mult, premierul nu era străin de consecințele unei asemenea verificări. La 25 august, Ilie Bolojan vorbea public despre solicitările adresate Comisiei Europene privind Legea ANI și despre posibilitatea unor corecții rapide în cazul în care Bruxelles-ul ar considera că există probleme.

„Dacă se face o verificare rapidă și se constată că lucrurile nu sunt în regulă, mai putem face niște corecții”, declara Bolojan la Digi24.

Tot el spunea atunci că este foarte important ca România „să nu piardă acești bani”, valoarea indicată fiind de 770 de milioane de euro.

Acum, Guvernul confirmă că premierul nu s-a limitat la a comenta public perspectiva unei verificări, ci, împreună cu ministrul de Externe, a cerut personal urgentarea acesteia la nivelul Comisiei Europene.

Executivul: „Infirmăm categoric” că am cerut tăierea banilor

Guvernul insistă că obiectivul urmărit este exact opusul celui descris în informațiile apărute în spațiul public.

„Guvernul infirmă categoric orice informație din spațiul public privind solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene. Dimpotrivă, tocmai absorbția acestor fonduri și valorificarea integrală a resurselor disponibile pentru România reprezintă prioritatea Guvernului”, susține Executivul.

Precizarea rezolvă însă doar parțial controversa. Guvernul neagă că a cerut sancționarea financiară a României, dar confirmă că Bolojan și Țoiu au intervenit la Bruxelles pentru accelerarea unei evaluări europene referitoare la o lege legată direct de plata a 770 de milioane de euro. Rezultatul unei asemenea evaluări nu este controlat de Guvernul României, ci de Comisia Europeană.

Jalonul 431 este unul dintre angajamentele asumate de România pentru actualizarea și consolidarea cadrului legislativ privind integritatea, ANI având rol de coordonator al reformei.

În loc ca România să ajungă la evaluarea formală cu o legislație asupra căreia să nu planeze îndoieli, Executivul a ales să ceară Bruxelles-ului o verificare anticipată a propriei legislații, într-o dispută politică internă centrată pe „amendamentul Fritz”.