ÎCCJ, decizie de ultimă oră în cazul procurorilor infractorilor de la Constanța: Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță se confruntă cu acuzații grave

Procurorii Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, rămân în arest preventiv pentru încă 30 de zile. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererile celor doi de a fi trimiși în arest la domiciliu sau plasați sub control judiciar. Ancheta descrie un presupus mecanism de influență care ar fi ajuns de la dosare penale și cauze civile până la permise de conducere, transferuri profesionale și afaceri.

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, luni, propunerea de prelungire a arestului preventiv în cazul procurorilor Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță.

Cei doi vor rămâne în arest pentru o nouă perioadă de 30 de zile, între 14 iulie și 12 august 2026, inclusiv.

Potrivit minutei deciziei de astăzi a instanței, în dosarul 1296/1/2026, cu privire la Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, Curtea Supremă a decis:

„În baza art. 236 din Codul de procedură penală, admite propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție – Secţia de urmărire penală, cu privire la inculpaţii Ştefan Gigi Valentin şi Niţă Teodor, în dosarul de urmărire penală nr. 85/76/P/2025.

În baza art. 234 şi urm. din Codul de procedură penală, cu aplicarea art. 202 alin. (1) – (3) şi art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală, dispune prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților:

– ŞTEFAN GIGI VALENTIN (…) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență, faptă prev. de art. 291 alin. (1) Cod penal raportat la art. 6 și art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 și trafic de influență, în formă continuată, faptă prev. de art. 291 alin. (1) Cod penal, raportat la art. 6 și art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 35 alin. (1) Cod penal;

– NIŢĂ TEODOR (…) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 47 Cod penal raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal cu referire la art. 132 din Legea 78/2000 și art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000, și șantaj, faptă prev. de art. 207 alin. 1 şi 3 Cod penal rap. la art. 13 ind. 1 din Legea 78/2000 cu referire la art. 1 alin. 1 lit. a din Legea 78/2000 pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 14 iulie 2026 până la data de 12 august 2026, inclusiv.

Respinge, ca neîntemeiate, cererile de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, formulate de inculpaţii Ştefan Gigi Valentin şi Niţă Teodor.

În baza art. 275 alin. (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Cu drept de contestaţie în termen de 48 ore de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa din camera de consiliu, astăzi, 06 iulie 2026“.

Decizia nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.

Acuzații explozive în cazul lui Gigi Valentin Ștefan: 60.000 de euro primiți chiar în biroul de procuror

Cea mai gravă parte a anchetei îl vizează pe procurorul Gigi Valentin Ștefan. Potrivit anchetatorilor, acesta ar fi primit, la 8 aprilie 2026, aproximativ 60.000 de euro de la o persoană interesată de soluționarea favorabilă a unui dosar penal.

Banii ar fi fost primiți direct, în biroul său din sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, în timp ce procurorul se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Anchetatorii susțin că Ștefan ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra unui procuror de la o unitate de parchet subordonată și că îl poate determina să soluționeze favorabil dosarul penal.

Mai mult, după primirea banilor, procurorul ar fi susținut că are influență și asupra unor judecători, promițând intervenții pentru soluționarea favorabilă a două cauze civile.

Alte 110.000 de euro și o listă lungă de presupuse intervenții

Ancheta nu se oprește însă la episodul celor 60.000 de euro. Procurorii susțin că, în perioada decembrie 2025 – mai 2026, Gigi Valentin Ștefan ar fi acceptat și primit, în mod repetat, aproximativ 110.000 de euro, bunuri sau alte foloase necuvenite de la persoane interesate de rezolvarea unor probleme penale, administrative ori profesionale.

„În schimbul acestor foloase, acesta și-a exercitat sau a promis că își va exercita influența asupra unor funcționari publici, procurori, polițiști, personal din cadrul instituțiilor publice ori alte persoane cu atribuții decizionale, pentru a determina urgentarea unor proceduri, obținerea unor soluții favorabile, intervenții în dosare penale, intervenții pentru urgentarea demersurilor privind redobândirea permisului de conducere, facilitarea unor transferuri profesionale, emiterea unor avize și documente sau intervenții pentru sprijinirea unor afaceri și proiecte economice”, arătau procurorii Parchetului ÎCCJ.

Potrivit anchetatorilor, presupusele intervenții ar fi inclus inclusiv facilitarea unor contacte și demersuri pe lângă funcționari publici și persoane aflate în conducerea unor instituții.

Teodor Niță, acuzat de o intervenție la ISU pentru un om de afaceri

În cazul procurorului Teodor Niță, anchetatorii susțin că acesta ar fi încercat, la 15 ianuarie 2026, să influențeze un ofițer din cadrul ISU Constanța.

Scopul presupusei intervenții ar fi fost evitarea aplicării măsurilor legale împotriva unei societăți controlate sau administrate de o persoană apropiată.

„În concret, inculpatul, prevalându-se de autoritatea și influența conferite de funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, i-a solicitat ofițerului să comunice măsurile necesare pentru evitarea dispunerii sancțiunii încetării activității comerciale față de societatea controlată și să adopte o conduită administrativă favorabilă unui om de afaceri”, susțin anchetatorii.

Cei doi procurori sunt cercetați pentru trafic de influență și instigare la abuz în serviciu, unele dintre acuzații fiind formulate în formă continuată.

Precizăm că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual pentru administrarea probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Conform legislației în vigoare, orice persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă” (art. 4 alin. 1 din Codul de procedură penală).