Statul bagă 46 de milioane de euro într-un combinat vechi din 1968. Miza uriașă din spatele tranzacției
Romgaz a bătut palma pentru preluarea combinatului chimic Azomureș din Târgu Mureș, dar suma plătită ridică semne de întrebare: 46,459 milioane de euro pentru active evaluate, la finalul lui 2024, doar pentru terenuri și construcții, la aproape 126 de milioane de euro.
Cât costă, de fapt, Azomureș
Prețul negociat cu grupul elvețian Ameropa, care controlează în prezent combinatul, are mai multe componente.
Pe lângă cei 46,459 milioane de euro pentru activele de producție, Romgaz mai adaugă până la 49,8 milioane de lei pentru consumabile și materii prime, plus alte 68,78 milioane de lei pentru costurile de menținere a activității în perioada de tranziție.
Compania de stat a precizat că suma totală poate ajunge la aproape 69 de milioane de euro, în funcție de bugetul stabilit prin contract.
Comparația cu valoarea contabilă a activelor arată însă o discrepanță greu de ignorat. Terenurile și construcțiile combinatului valorau, la sfârșitul lui 2024, circa 126 de milioane de euro — de aproape trei ori mai mult decât prețul plătit acum de Romgaz. Explicația ține de vechimea și uzura instalațiilor: o parte importantă a fabricii a fost construită acum peste jumătate de secol, iar modernizările s-au făcut punctual, nu integral.
Factura verde, de zece ori mai mare decât prețul de achiziție
Dincolo de suma plătită pentru active, Romgaz preia și o problemă de mediu deloc neglijabilă. Azomureș nu a reușit să atingă doi dintre cei patru indicatori de reducere a emisiilor de dioxid de carbon asumați pentru 2025, iar acest lucru atrage o penalizare de 20% din certificatele de emisii alocate gratuit pentru perioada 2026-2030.
Planul de tranziție verde al platformei presupune investiții estimate la aproape 478 de milioane de euro, până în 2031 — de peste zece ori mai mult decât prețul de achiziție al activelor. Practic, miza reală a tranzacției nu stă în suma plătită acum, ci în banii pe care Romgaz va trebui să-i bage ulterior pentru conformare de mediu și repornirea producției, care nu va începe, cel mai devreme, decât în al doilea trimestru din 2027.
Ce vrea Romgaz de la o fabrică de îngrășăminte
Logica din spatele tranzacției ține de integrarea pe verticală. În loc să vândă gazul ca materie primă, Romgaz vrea să-l transforme chiar la Târgu Mureș în amoniac, uree, acid azotic, îngrășăminte complexe și melamină. Dacă platforma ar funcționa la capacitate maximă, ar putea acoperi în jur de 90% din necesarul pieței naționale de îngrășăminte chimice.
Conducerea companiei mizează și pe un efect de compensare: atunci când prețul gazului scade și veniturile din vânzarea directă se subțiază, materia primă mai ieftină ar putea susține, în schimb, producția de îngrășăminte.
Romgaz, profit în creștere, dar cu presiuni pe cifra de afaceri
Preluarea vine într-un moment în care Romgaz are rezultate financiare bune, dar și presiuni operaționale. În primul trimestru din 2026, compania a raportat un profit net de 973 de milioane de lei, în urcare ușoară față de anul anterior. În schimb, cifra de afaceri a scăzut cu 10%, până la 2,14 miliarde de lei, pe fondul livrărilor mai mici de gaze și al obligației de a vinde majoritatea volumelor la prețuri reglementate.
Grupul elvețian Ameropa, fost proprietar al combinatului, a transmis că vânzarea nu îi afectează prezența pe piața locală. Directorul general al companiei, Josh Zacharias, a precizat că grupul rămâne „una dintre cele mai mari companii agricole din România”, a declarat oficialul.
Ameropa mai are peste 1.000 de angajați în aproape 30 de locații din țară, inclusiv terminalul Chimpex din portul Constanța.
Tranzacția mai trebuie aprobată de acționarii Romgaz, convocați într-o adunare generală, și avizată de Consiliul Concurenței și de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Directe, înainte de a fi finalizată.
