REȚEAUA TĂCERII DIN BIHOR: Cum a ajuns „Bunul Samaritean” Viorel Pașca să opereze „azilele groazei” sub protecția și premierea autorităților locale conduse de Ilie Bolojan și Arina Moș
Un nou scandal de proporții zguduie din temelii sistemul de asistență socială din România, scoțând la iveală o rețea de complicități politice, nepăsare instituțională și ipocrizie administrativă la cel mai înalt nivel. Viorel Pașca, bărbatul ridicat în slăvi ani la rând și supranumit „Bunul Samaritean din Bihor”, a fost reținut de procurorii DIICOT alături de întreaga sa familie, fiind acuzat de trafic de persoane în formă continuată, constituirea unui grup infracțional organizat și exploatarea a sute de persoane vulnerabile. Însă dincolo de detaliile cutremurătoare ale dosarului penal, ancheta scoate la lumină un adevăr la fel de grav: imperiul suferinței de la Dumbrava a fost construit, legitimat și lăudat public chiar de către liderii administrației liberale din Bihor, în frunte cu Ilie Bolojan, Arina Moș și foștii șefi ai Prefecturii.
Descinderea DIICOT și prăbușirea unui mit creat artificial
Imaginea de filantrop a lui Viorel Pașca s-a dezintegrat oficial miercuri, 1 iulie 2026, odată cu cele 27 de percheziții domiciliare efectuate de polițiștii Direcției Investigații Criminale și procurorii DIICOT. Anchetatorii au destructurat o grupare organizată pe criterii familiale, din care făceau parte Viorel Pașca, soția sa Florica și cei trei fii ai lor, Abel Timotei, Viorel Emanuel și Daniel Sabin. Sub paravanul Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”, familia Pașca este acuzată că a sechestrat și exploatat 409 persoane vulnerabile, generând un prejudiciu estimat la o sumă halucinantă: peste 13 milioane de lei.
Detaliile oferite de anchetatori conturează un veritabil lagăr de exploatare. În locuința familiei a fost descoperit un seif din care au fost ridicate 217 carduri bancare, 19 carduri sociale și multiple tichete valorice, toate aparținând victimelor instituționalizate. Banii obținuți din pensiile și indemnizațiile bolnavilor, adunați la un loc cu mii de euro, dolari și franci elvețieni, stăteau la dispoziția grupării, în timp ce într-un alt imobil funcționa o „farmacie” clandestină. Registrele de internări, externări și decese ridicate de DIICOT arată o evidență macabră a unei afaceri bazate pe suferință, care a funcționat nestingherită începând cu anul 2020.
Paravanul politic: Premiat de Arina Moș și Primăria Oradea
Cum a fost posibil ca o asociație să deruleze o operațiune de trafic de persoane de o asemenea anvergură fără ca instituțiile statului să intervină? Răspunsul se regăsește în protecția reputațională și girul de încredere oferit cu larghețe de politicienii locali. Viorel Pașca nu era un operator marginal și anonim, ci un partener onorat public de administrația locală orădeană, controlată de Ilie Bolojan.
În anul 2020, Direcția de Asistență Socială Oradea, condusă la acea vreme de Arina Moș, o colaboratoare extrem de apropiată a lui Ilie Bolojan, a organizat o gală fastuoasă dedicată voluntarilor din domeniul social. În fața unei asistențe din care nu lipseau viceprimarul de atunci, Florin Birta, și prefectul județului, Dumitru Țiplea, Viorel Pașca a fost premiat și prezentat drept „îngerul celor oropsiți”. Comunicatele oficiale ale Primăriei Oradea îl lăudau necondiționat pe „Bunul Samaritean”, girând astfel întreaga sa activitate în fața publicului și a organelor de control. Entuziasmul Arinei Moș a depășit chiar și cadrul instituțional, aceasta lăudându-l pe rețelele de socializare: „Un om deosebit. Mulțumim, domnule Pașca pentru tot ceea ce faceți pentru oamenii necăjiți din Bihor și din țară”.
Ilie Bolojan între negare și documentele oficiale ale Consiliului Județean
Odată cu izbucnirea scandalului penal, Ilie Bolojan, ajuns în prezent premier interimar, a încercat o delimitare categorică de atrocitățile de la Holod. Într-o declarație publică recentă, acesta a afirmat iritat: „Nu am nicio legătură cu acest caz. Nu am avut interacțiuni cu reprezentanții acestei asociații. Nu i-am vizitat niciodată. Nu am avut tangențe, nu am avut competențe de reglementare”. Bolojan a pasat întreaga responsabilitate către agențiile județene de inspecție socială (AJPIS).
Totuși, retorica detașării absolute este contrazisă frontal chiar de documentele strategice ale instituției pe care a condus-o. În calitatea sa de președinte al Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan a coordonat aparatul de specialitate care a elaborat politici publice în domeniul protecției sociale. Astfel, în Ghidul pentru Dezvoltare și Cooperare Instituțională în Domeniul Serviciilor Sociale, un document strategic fundamental realizat în anul 2022 sub autoritatea Consiliului Județean Bihor pentru direcționarea fondurilor și a cooperării, Asociația Dumbrava DPG, cu sediul în satul Dumbrava, comuna Holod, figurează oficial pe lista furnizorilor de servicii sociale acreditați și integrați în ecosistemul de parteneriate recunoscute de autoritatea județeană.
Includerea asociației lui Viorel Pașca în ghidul strategic de dezvoltare și cooperare instituțională al județului demonstrează negru pe alb că aparatul administrativ județean avea o evidență și o legitimare clară a acestei entități. Este extrem de greu de susținut că nu există nicio legătură instituțională, atâta timp cât Consiliul Județean Bihor insera asociația vizată de DIICOT în planurile sale de cooperare pe asistență socială, iar serviciile aflate în subordine aveau misiunea clară de a monitoriza și de a colabora cu organizațiile neguvernamentale pentru protejarea categoriilor vulnerabile.
Tăcerea complice a autorităților de control
Prezența fostului prefect Dumitru Țiplea, finul lui Ilie Bolojan, la ceremoniile de premiere ale lui Viorel Pașca ridică un alt semn de întrebare uriaș legat de lanțul de protecție al asociației. Instituția Prefectului are tocmai rolul de a veghea la respectarea legalității și coordonarea deconcentratelor, inclusiv a celor cu atribuții de control social și sanitar. Timp de ani de zile, în care sute de persoane fără apărare erau exploatate, lipsite de venituri și ținute într-o rețea de centre private la Holod, inspecțiile de stat fie nu au existat, fie s-au oprit la sancțiuni formale și contravenții minore, fără a deranja vreodată miezul afacerii.
Cine ar fi îndrăznit, din rândul inspectorilor de rând, să propună închiderea sau anchetarea unui centru condus de „îngerul oropsiților”, omul fotografiat la braț cu directorii primăriei, premiat de administrația locală și tolerat în documentele strategice ale Consiliului Județean? Girul politic oferit de administrația liberală de la Oradea a funcționat ca o veritabilă poliță de asigurare, o perdea de fum în spatele căreia gruparea infracțională a putut să își desfășoare nestingherită activitatea de trafic de persoane.
În timp ce justiția are datoria de a stabili vinovățiile de natură penală ale familiei Pașca și ale complicilor direcți, responsabilitatea administrativă și morală rămâne ferm ancorată în curtea liderilor politici locali. Când un aparat administrativ închide ochii sau, mai grav, aplaudă public și legitimează actori care exploatează persoanele vulnerabile, vina se transferă de la nivelul incidentului singular la cel al unui faliment sistemic patronat de la cel mai înalt nivel. Negarea evidențelor și ascunderea în spatele lipsei de atribuții directe nu pot șterge din memoria publică imaginile și documentele care dovedesc cum rețeaua tăcerii și a complicității a transformat Bihorul într-un teren sigur pentru abuz.
