Sărăcia energetică lovește puternic România: una din trei gospodării nu mai face față costurilor

Sărăcia energetică nu mai reprezintă un fenomen izolat în România, ci a depășit pragul sistemic și afectează milioane de oameni.

Avertismentul vine dintr-o analiză realizată de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), care arată că aproape o treime dintre gospodăriile din țară cheltuiesc peste 10% din veniturile familiei pentru plata energiei.

Potrivit documentului, 32% dintre gospodăriile din România sunt considerate vulnerabile energetic, iar pentru 7% dintre acestea plata facturilor împinge familia sub pragul sărăciei materiale.

O treime dintre români sunt împovărați de costurile cu energia

Datele prezentate de AEI arată că situația este mult mai gravă decât simpla creștere a facturilor la energie.

Astfel, 26% dintre gospodării locuiesc în case ineficiente energetic și întâmpină dificultăți în plata facturilor, în timp ce 11% se află într-o situație de subconsum, ceea ce înseamnă că reduc consumul de energie sub nivelul necesar pentru un trai decent.

„Nu mai vorbim despre excepții. Vorbim despre un prag sistemic depășit”, avertizează autorul analizei.

Două Românii energetice: facturi prea mari și locuințe neîncălzite

Analiza identifică două tipare majore ale sărăciei energetice.

Prima categorie este reprezentată de gospodăriile care continuă să consume energie, dar pentru care costurile au devenit împovărătoare. Cele mai afectate regiuni sunt Vestul țării, unde 40% dintre gospodării depășesc pragul de 10% din buget alocat energiei, urmate de Centru (35%) și Sud-Est (36%).

A doua categorie este formată din gospodăriile aflate în subconsum, care încearcă să reducă drastic utilizarea energiei pentru a face față cheltuielilor. Cele mai mari procente sunt înregistrate în Nord-Est, unde 30% dintre gospodării se află în această situație, și în Sud-Vest Oltenia, cu 29%.

Potrivit raportului, subconsumul înseamnă camere neîncălzite, umezeală și compromisuri zilnice între hrană și căldură.

Sud-Muntenia, regiunea în care energia împinge oamenii în sărăcie

Una dintre concluziile importante ale analizei este că Sud-Muntenia concentrează cele mai severe forme de vulnerabilitate energetică.

În această regiune, 25% dintre locuințe sunt neizolate și prezintă risc de neplată a facturilor, 19% dintre gospodării se află în subconsum, iar 14% ajung sub pragul sărăciei după plata energiei – cel mai ridicat procent din țară.

„Aici energia nu doar împovărează. Ea transformă vulnerabilitatea în sărăcie materială directă”, se arată în analiză.

Există încă locuințe fără electricitate

Deși procentul pare redus, analiza relevă că 0,07% dintre gospodăriile din România nu au acces la energie electrică. În regiunile Nord-Vest și Centru, procentul urcă la 0,17%, respectiv 0,16%.

În plus, există gospodării care nu își pot asigura nici măcar necesarul de lemne pentru încălzire, situația fiind mai gravă în Sud-Muntenia și Nord-Est.

Potrivit AEI, lipsa electricității nu mai poate fi considerată doar o formă de vulnerabilitate, ci reprezintă un eșec de infrastructură și o formă de excluziune socială.

Prețurile nu sunt singura problemă

Dumitru Chisăliță atrage atenția că reducerea prețurilor la energie poate diminua temporar povara financiară, însă nu rezolvă cauzele profunde ale sărăciei energetice.

Analiza indică patru probleme majore: venituri insuficiente, performanța energetică scăzută a clădirilor, infrastructura incompletă și diferențele profunde dintre mediul rural și cel urban.

Autorul consideră că aplicarea unei singure politici generale pentru toate regiunile este o greșeală, deoarece România are mai multe „hărți” ale sărăciei energetice, fiecare necesitând soluții diferite.

Avertisment: energia riscă să devină un criteriu de excluziune socială

Concluzia analizei este una severă: România nu este doar o țară cu facturi mari la energie, ci una în care o treime dintre gospodării sunt împovărate energetic, una din zece familii consumă sub nivelul minim necesar, iar mii de oameni sunt împinși în sărăcie de costurile utilităților.

„Sărăcia energetică nu mai este o temă de sezon. Este o fractură structurală a modelului nostru social și locativ”, avertizează Dumitru Chisăliță, care susține că, fără investiții în clădiri eficiente, infrastructură și sprijin țintit pentru gospodăriile vulnerabile, energia va continua să fie un factor de excluziune socială în România.