Taxa pe avere îi neliniștește pe apropiații fostului regim Orban. Ungaria se pregătește pentru o schimbare fiscală fără precedent

La câteva săptămâni după schimbarea de putere de la Budapesta, noul guvern condus de Peter Magyar pregătește una dintre cele mai controversate reforme fiscale din ultimele decenii: introducerea unui impozit pe avere care ar putea transforma Ungaria în primul stat membru al Uniunii Europene care adoptă o astfel de măsură în epoca modernă.

Printre cei care resimt deja efectele noii realități politice se află și oameni de afaceri care au prosperat în perioada guvernării lui Viktor Orban.

Un magnat apropiat fostului sistem renunță la afaceri

Omul de afaceri Balasy Gyula, considerat unul dintre principalii beneficiari ai erei Orban, a anunțat că a transferat statului companiile pe care le controla, precum și o parte din economiile sale personale

În cadrul unei apariții televizate, acesta a prezentat inclusiv documente notariale care confirmă schimbarea proprietății și a explicat că nu mai vede perspective pentru afacerile sale în actualul context politic.

Companiile sale administrau celebra rețea de „panouri albastre”, utilizată în campaniile publicitare finanțate de stat prin care diverse personalități publice erau prezentate drept adversari ai intereselor naționale. În prezent, multe dintre aceste panouri au rămas neutilizate.

Guvernul pregătește introducerea taxei pe avere

Ministrul finanțelor, Andras Karman, urmează să prezinte până la 5 iunie detaliile reformei fiscale promise de noua putere.

Potrivit programului electoral al partidului Tisza, persoanele care dețin averi de peste 1 miliard de forinți vor plăti anual un impozit de 1% aplicat asupra valorii care depășește acest prag.

În baza propunerii, vor fi luate în calcul proprietățile imobiliare, participațiile în companii, activele deținute în străinătate, precum și bunurile de lux, inclusiv iahturile, avioanele private, operele de artă și automobilele sportive. Pentru a limita transferul artificial al averilor, autoritățile intenționează să includă în calcul și bunurile deținute de soți și copii. Anunțând politica anul trecut, Peter Magyar a susținut că măsura reprezintă un instrument de justiție socială și solidaritate.

Oligarhii formați în perioada Orban, în centrul atenției

Economistul Zoltan Pogatsa susține că noua taxă are două obiective principale: creșterea transparenței și recuperarea unei părți din fondurile publice care ar fi contribuit la acumularea unor averi importante în timpul administrației Orban. Potrivit analizei sale asupra celor mai bogați 50 de maghiari, majoritatea și-au construit averile prin contracte publice sau au beneficiat semnificativ de sistemul economic dezvoltat în timpul fostului premier.

Printre figurile emblematice ale acestui sistem se numără Lorinc Meszaros, cel mai bogat om din Ungaria, cu o avere estimată la aproximativ 5 miliarde de dolari. Imperiul său cuprinde afaceri în energie, construcții, finanțe, turism și mass-media. În clasamentul marilor averi figurează și Istvan Tiborcz, ginerele lui Viktor Orban, cu active estimate la aproximativ 245 de milioane de dolari.

Susținătorii taxei invocă inegalitatea economică

Datele firmei de analiză Blochamps Capital arată că primele 1% dintre gospodăriile ungare controlează aproximativ 35% din averea națională, în timp ce primele 10% dețin peste două treimi din total. Directorul companiei, Istvan Karagich, consideră că actuala distribuție a bogăției este nesustenabilă și necesită corecții.

Susținătorii reformei argumentează că sistemul fiscal actual favorizează în mod disproporționat persoanele foarte bogate. În Ungaria, impozitul pe venit este de 15%, aceeași cotă aplicându-se dividendelor și câștigurilor de capital. Impozitul pe profit este de 9%, unul dintre cele mai reduse niveluri din Europa.

În schimb, TVA-ul ajunge la 27%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, iar angajații plătesc contribuții sociale de 18,5%.

Critici: măsura ar putea afecta antreprenorii

Oponenții proiectului avertizează că impozitul pe avere nu este cea mai potrivită soluție pentru combaterea îmbogățirii nejustificate. Administratorul de fonduri Viktor Zsiday consideră că eventualele averi obținute ilegal ar trebui investigate prin instrumente judiciare, nu prin politici fiscale.

El susține că noua taxă ar putea pune firmele maghiare într-o poziție mai dificilă comparativ cu companiile deținute de investitori străini. La rândul său, Istvan Karagich apreciază că pragul de 1 miliard de forinți este prea redus și ar putea afecta proprietarii unor afaceri mici și mijlocii. Acesta propune majorarea pragului la 5 miliarde de forinți.

Mai mult decât o sursă de venituri

Potrivit economistului Miroslav Palansky, taxele pe avere nu au doar rolul de a genera venituri suplimentare pentru buget, ci și de a reduce inegalitățile economice și de a stimula creșterea pe termen lung. Guvernul Tisza intenționează să folosească fondurile suplimentare pentru reducerea poverii fiscale asupra persoanelor cu venituri mici, inclusiv prin diminuarea TVA și prin introducerea unei cote de bază de 9% pentru impozitul pe venit.

În paralel, executivul promite reformarea sistemului de achiziții publice și consolidarea măsurilor anticorupție prin intermediul noului Oficiu Național pentru Recuperarea și Protecția Bunurilor. Cu o majoritate de două treimi în parlament și cu desființarea sistemului construit în jurul fostei puteri drept una dintre principalele promisiuni electorale, guvernul lui Peter Magyar pare pregătit să ducă mai departe una dintre cele mai ambițioase reforme fiscale din Europa.